Un nou sondaj relevă o creștere accentuată a atitudinilor antisemite în România, semnalând o evoluție îngrijorătoare a prejudecăților în societate. Datele arată că 40% dintre cei interogați au fost de acord cu afirmația că evreii acționează pentru a submina societățile în care trăiesc. Această cifră reprezintă o creștere semnificativă față de nivelul de 22% înregistrat într-un sondaj similar realizat în anul 2021, pe un eșantion de 1.004 persoane.
Rezultatele studiului evidențiază și alte tendințe negative, precum faptul că 35% dintre respondenți au susținut limitarea numărului de evrei care pot profesa în anumite domenii. O proporție similară a considerat că ar fi mai bine ca evreii să se mute în altă țară. În plus, aproximativ 30% dintre participanți au susținut ideea că evreii exploatează memoria Holocaustului pentru a șantaja România, conturând un tablou al unei societăți tot mai polarizate.
În ciuda acestor cifre, situația rămâne complexă, deoarece 70% dintre respondenți consideră în continuare că evreii reprezintă o minoritate importantă în țară. Totuși, extinderea stereotipurilor este alimentată de discursul public și de rețelele de socializare. Un raport al Institutului Național „Elie Wiesel” documentează o răspândire tot mai mare a mesajelor antisemite și a negării Holocaustului, inclusiv eforturi de a glorifica figuri asociate cu Mișcarea Legionară sau criminali de război.
Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, a avertizat că extremismul a devenit o realitate cotidiană. Vexler, care a promovat legislație pentru combaterea fascismului, a devenit și el ținta unor amenințări și instigări antisemite. El a subliniat că, în ciuda eforturilor de comemorare, societatea pare să fi intrat într-o perioadă în care ura și extremismul au devenit ceva obișnuit, fiind influențate și de contextul conflictului dintre Hamas și Israel.
Micha Harish, președintele organizației AMIR, a observat că tiparele actuale amintesc de anii 1930, făcând referire la vechi teorii ale conspirației despre controlul economic. Dr. Paul Shapiro a adăugat că rădăcinile antisemitismului din România sunt adânci, mergând până la apariția României moderne la mijlocul secolului al XIX-lea. Aceste provocări se reflectă și în dificultățile legate de aplicarea legislației naționale și de înființarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor din România și al Holocaustului.
Evoluția acestor atitudimi sociale are loc într-un context în care România încearcă să își gestioneze rolul istoric și relațiile internaționale. Deși țara menține legături strânse cu Israelul și a recunoscut responsabilitatea pentru Holocaust, raportul Institutului „Elie Wiesel” indică faptul că teorii ale conspirației sunt readuse constant în atenția publicului prin conturi de pe rețelele de socializare, care sunt urmărite de sute de mii de persoane.