Actrița Katia Pascariu a denunțat practicile abuzive din mediul teatrului, afirmând că acestea au ajuns să fie normalizate și banalizate în cadrul instituțiilor culturale. În cadrul emisiunii „Trends”, artista a subliniat vulnerabilitatea tinerilor actori aflați la început de carieră și a criticat lipsa unor mecanisme de protecție eficiente. Ea a cerut o revizuire urgentă a regulilor împotriva hărțuirii și a subliniat importanța unor schimbări concrete în instituțiile de cultură.
Katia Pascariu a explicat faptul că multe dintre comportamentele neadecvate sunt justificate de cei care le manifestă, fiind prezentate ca simple glume, complimente sau semne de apropiere. Ea a menționat că aceste practici, precum intimidarea sau presiunea asupra tinerilor, sunt internalizate de profesioniști. Actrița a declarat că „abuzurile din teatru sunt normalizate și banalizate. Asta nu este o metodă de lucru, nu este un instrument”, criticând modul în care aceste fapte sunt acceptate.
Un aspect critic semnalat de artistă este cadrul legal actual, care împiedică tragerea la răspundere a vinovaților deoarece anumite fapte se prescriu. Katia Pascariu a susținut că schimbările din universitățile de profil au fost posibile doar datorită curajului studenților de a sancționa comportamentele abuzive. Ea a cerut modificarea legislației pentru ca investigațiile să poată fi efectuate atât în interiorul instituțiilor, cât și în afara acestora, pentru a asigura o trasabilitate reală.
În ceea ce privește protecția tinerilor, actrița a observat că studenții de astăzi sunt mai conștienți și mai informați despre riscurile din domeniu. Ea a recomandat viitorilor actori să fie precauți și să ceară ajutor, subliniind că trupul este instrumentul lor de lucru. Katia Pascariu a relatat că, în timpul facultății, a fost martoră la abuzuri verbale și emoționale, inclusiv remarci legate de aspectul fizic, care nu aveau nicio justificare artistică.
Problema protecției este agravată de faptul că femeile aflate în funcții de conducere au o putere de acțiune limitată în fața deciziilor instituționale. Katia Pascariu a comparat intervențiile acestora cu aplicarea unui pansament pe o rană, deoarece deciziile majore rămân blocate la nivelul conducerilor. Ea a menționat că, în calitate de președintă a sindicatului teatrului în care activează, a solicitat deja revizuirea procedurilor aplicabile în cazurile de hărțuire.
În România, dificultatea protejării lucrătorilor este accentuată de faptul că freelancerii din sectorul cultural nu se pot sindicaliza conform legislației actuale. Codul muncii și legea dialogului social limitează organizarea acestora, deoarece sindicalizarea este permisă doar pentru cei care fac parte dintr-o instituție. Această lipsă de reprezentare colectivă îi lasă pe cei care lucrează în regim independent fără mecanisme de apărare împotriva abuzurilor și a condițiilor de muncă precare.