România nu reușește să își îndeplinească obiectivele privind atragerea turiștilor străini, din cauza procesului de bugetare tardiv al Guvernului. Deciziile privind participarea la târgurile internaționale de profil sunt luate abia prin primăvară, ceea ce face ca țara să rateze oportunități esențiale de promovare. Această lipsă de predictibilitate afectează direct capacitatea operatorilor turistici de a se pregăti pentru evenimentele care reprezintă vitrina principală a destinației românești.
Datele furnizate de INS pentru primele opt luni ale anului 2026 indică o creștere modestă a sosirilor totale de 0,7%, ajungând la 9,76 milioane de persoane. Totuși, turiștii străini au reprezentat doar aproximativ 19% din acest total, ponderea fiind de 15,2% în luna august 2026. Deși sosirile totale au crescut cu 9% în august față de anul precedent, proporția vizitatorilor externi rămâne minoritară în comparație cu turismul intern, o tendință observată și în anii precedenți.
Profilul turiștilor străini este unul concentrat, majoritatea venind din Germania, Italia și Israel. În 2025, aceste trei țări au totalizat 654.000 de persoane, Germania fiind prima cu 246.500 de sosiri, urmată de Italia cu 225.000 și Israel cu 182.600. O parte semnificativă a acestora călătorește în interes de afaceri, deoarece în primul trimestru din 2026, două treimi dintre cei 414.000 de turiști străini au vizitat țara pentru conferințe sau cursuri.
Corina Martin, vicepreședintă a Federației Patronatelor din Industria Ospitalității, critică modul în care se iau deciziile la Ministerul Economiei. Ea susține că organizațiile „lucrăm în orb, doar estimăm și votăm” târgurile de participat, fără a cunoaște bugetul real al ministerului. Deși există o listă de târguri obligatorii, precum Berlin sau Londra, participarea la restul evenimentelor depinde de fondurile care sunt aprobate mult prea târziu pentru o planificare eficientă.
Bugetul alocat promovării a crescut în 2026 de la 2,2 milioane de euro la aproximativ 4,5 milioane de euro, dar rămâne sub cerințele sectorului. Organizațiile de turoperatori au solicitat sume de minimum 10 milioane sau chiar 20 de milioane de euro anual. Din cauza acestor limitări, România ajunge adesea să ocupe standuri rămase disponibile la marile evenimente, precum ITB Berlin, pierzând astfel vizibilitatea necesară pentru a concura cu alte destinații europene.
Situația este agravată de faptul că România ocupă poziții extrem de slabe în clasamentele europene ale turismului. Un raport Eurostat din septembrie 2026 a confirmat că țara rămâne destinația cu cei mai puțini vizitatori străini din Uniunea Europeană. În contextul în care turismul european este într-o fază de creștere, România a înregistrat un recul de 6,7%, fiind plasată pe penultimul loc în ceea ce privește evoluția acestui sector.