Oana Gheorghiu a declarat că Ilie Bolojan ar trebui să candideze la funcția de președinte al României, susținând că acesta ar putea avea șanse foarte mari de succes. Fostul vicepremier a oferit aceste afirmații în cadrul emisiunii „În fața ta” de la Digi24, subliniind importanța onestității în politica actuală. Conform declarațiilor sale, țara are nevoie de lideri care să nu mai vândă iluzii electorale.
Oana Gheorghiu a argumentat că, indiferent de reacțiile publice privind deciziile sale de a mări TVA-ul sau alte taxe, Ilie Bolojan s-a evidențiat prin transparență. Ea a menționat că acesta este primul politician de acest nivel care nu a mințit populația și nu a promis „lapte și miere”. În opinia sa, capacitatea de a spune exact ce este posibil și ce nu este posibil reprezintă un atu major pentru România.
În ceea ce privește activitatea sa politică recentă, Oana Gheorghiu a explicat că obiectivul ei actual este dezvoltarea filialei din sectorul 4. Deși nu și-a propus să candideze pentru o primărie, ea a lăsat deschisă posibilitatea unei decizii la nivel de partid. Ea a subliniat importanța identificării unui candidat capabil să câștige primăria sectorului 4, fără a preciza dacă va fi vorba despre ea.
Fostul vicepremier a abordat și relația cu Nicușor Dan, afirmând că este nedumerită, dar nu dezamăgită de președintele actual. Ea a criticat tendința de a pune toate speranțele într-un singur om, considerând că acest lucru nu poate schimba realitatea singur. Oana Gheorghiu a adăugat că ar dori să înțeleagă logica din spatele deciziilor luate de acesta, păstrând o anumită deschidere.
Referitor la structura internă a PNL, Oana Gheorghiu a susținut că există o minoritate de persoane apropiate de PSD în cadrul partidului. Ea a menționat că, pe baza experienței sale la filiala din județul Prahova, marea majoritate nu este pro-PSD. În același timp, ea a declarat că nu a observat practici de tip „botezuri” sau „cummetrii” în PNL, deși nu a fost invitată la astfel de evenimente.
Contextul politic actual este marcat de o fragmentare a opiniilor publice și de o dezbatere intensă privind reprezentativitatea liderilor. În timp ce unii solicită schimbări radicale, alții caută stabilitate prin figuri care au demonstrat capacitate de administrare, chiar și prin decizii fiscale dificile. Această dinamică influențează direct modul în care electoratul evaluează candidaturile viitoare pentru funcțiile înalte de stat.