Nicușor Dan a susținut o conferință de presă la Palatul Cotroceni, pe 10 noiembrie, în care a justificat menținerea actualului sistem politic prin argumente legate de stabilitatea financiară a țării. Președintele a invocat riscul retrogradării ratingului de țară pentru a explica limitele opțiunilor democratice, marcând o schimbare de paradigmă față de perioada în care promitea desființarea structurilor nefuncționale. În timpul intervenției, acesta a recunoscut abandonarea unor promisiuni legate de TVA și a anunțat restricționarea accesului unui jurnalist la evenimentele de la Cotroceni.
Evoluția discursului președintelui este marcată de o tranziție de la ideile de reformă administrativă la conservarea stabilității. În septembrie 2019, Nicușor Dan susținea că sectoarele Capitalei sunt nefuncționale și propunea centralizarea deciziilor bugetare și reorganizarea administrației pe cartiere. Astăzi, accentul se mută pe protejarea angajamentelor financiare și a încrederii creditorilor. Această schimbare de priorități ridică semne de întrebare privind posibilitatea reformării statului atunci când stabilitatea devine criteriul principal de guvernare.
Participarea cetățenilor la decizia politică pare să fi pierdut teren în comparație cu promisiunile anterioare. În iunie 2022, sub administrația sa la Primăria Capitalei, bugetul participativ reprezenta doar 0,02% din resursele totale, adică doar doi lei din fiecare 10.000 de lei. În prezent, la nivel de stat, Nicușor Dan explică faptul că anumite opțiuni politice sunt limitate de piețele financiare. Această situație subliniază o concentrare a deciziilor în mâinile celor care exercită puterea, în detrimentul implicării directe a cetățenilor.
Relația cu presa a devenit un punct de conflict în cadrul conferinței de marți. În loc să răspundă la întrebarea jurnalistului Ovidiu Vanghele privind conducta procurorului general Cristina Chiriac, Nicușor Dan a ales să comunice o sancțiune. Președintele a anunțat că a dispus interzicerea accesului jurnalistului la conferințele de presă pentru restul mandatului său. Această decizie transformă accesul presei la o instituție publică într-o concesie personală, afectând mecanismul democratic de control al puterii.
Subiectul implicării serviciilor de informații în activități informale a fost, de asemenea, abordat. Nicușor Dan a minimizat întrebările legate de prezența generalului Lucian Pahonțu, șeful SPP, la o cină în Timișoara alături de alte personalități. Deși președintele a descris atribuțiile serviciului doar prin prisma protecției, prezența oficialului la întâlniri cu politicieni și reprezentanți ai Bisericii rămâne un subiect de interes. Această situație a fost reconfirmată prin imaginea președintelui la Bruxelles, alături de același general și europarlamentarii PNL.
În cadrul sistemului democratic, instituțiile publice funcționează pe baza unor reguli de transparență și responsabilitate în fața cetățenilor. Controlul administrativ și accesul liber al presei sunt piloni esențiali pentru monitorizarea deciziilor de guvernare. Când aceste mecanisme sunt restricționate sau când deciziile sunt justificate exclusiv prin constrângeri externe, raportul dintre autoritate și societatea civilă se modifică semnificativ, afectând modul în care puterea este exercitată și verificată.