Eugen Ciurtin a fost eliminat din procesul de selecție pentru conducerea Institutului de Istorie a Religiilor după ce o comisie specială i-a acordat nota 7,3. Evaluarea a fost realizată de un grup condus de Ioan-Aurel Pop, fostul președinte al Academiei Române. Decizia vine în urma unui concurs organizat de Secția de Științe Istorice și Arheologie pentru ocuparea postului de director pe un mandat de 5 ani.
Radu Vancu a reacționat violent la această decizie, descriind-o drept o indescriptibilă mizerie. Conform declarațiilor sale, Eugen Ciurtin este cel mai titrat istoric al religiilor pe care România îl are în prezent. Vancu subliniază faptul că acesta nu doar că a înființat institutul respectiv, dar a reușit să îl mențină activ și să îi impună prezența pe plan internațional.
Scriitorul a punctat numeroase realizări academice pe care comisia de evaluare nu le-ar fi observat. Eugen Ciurtin a creat de la zero două publicații academice importante, Archaeus și Studia Asiatica, care beneficiază de respect la nivel mondial. De asemenea, acesta a realizat ediții critice care au prevenit uitarea numelui lui Constantin Georgian și a salvat manuscrisele lui Eliade.
În urma acestui proces, Eugen Ciurtin a lansat la sfârșitul lui noiembrie un apel public către Guvern și către conducerea Academiei Române. Cercetătorul a cerut oficial ca institutul să nu fie desființat. Pentru a prezenta colecțiile de manuscrise și arhiva, acesta plănuia să organizeze o zi a porților deschise pe 3 decembrie, împreună cu o conferință de presă.
Procesul de selecție pentru noua conducere a început la sfârșitul lunii aprilie, prin scoaterea la concurs a postului de director în București. Candidații au fost obligați să îndeplinească diverse condiții legale și cerințe profesionale stricte. Evaluarea a vizat atât experiența în domeniul cercetării, cât și capacitățile de management, incluzând analiza dosarelor și prezentarea unui proiect managerial specific.
Procedurile de organizare a concursurilor pentru funcții de conducere în cadrul instituțiilor de cercetare din România sunt reglementate de normele Academiei Române. Acestea implică de obicei evaluări de specialitate efectuate de secții științifice pentru a asigura îndeplinirea criteriilor de experiență în management și cercetare. În acest caz, procesul a fost gestionat de Secția de Științe Istorice și Arheologie.