Sociologul Dan Dungaciu a criticat dur decizia Administrației Prezidențiale de a susține, prin prezență, venirea fostului premier al Belgiei, Guy Verhofstadt, la București. Analistul consideră că această acțiune reprezintă o sfidare la adresa cetățenilor români, deoarece contravine eforturilor de aproximare față de administrația Trump. Conform lui Dungaciu, există o discrepanță majoră între discursul oficial pro-occidental și deciziile de natură anti-americană luate de instituțiile statului.
Conform declarațiilor făcute în cadrul emisiunii lui Marius Tucă, Președinția a investit sume considerabile pentru a menține relații cu Washingtonul. Dan Dungaciu a menționat că instituția a plătit lunar peste jumătate de milion de dolari pentru a se apropia de administrația Trump și a interacționat cu oficiali americani, inclusiv cu numărul doi de la Pentagon. În acest context, faptul că Președinția girează un eveniment care are ca punct central lansarea unei cărți despre înfrângerea trumpismului este văzut ca o contradicție flagrantă.
Evenimentul EUROSFAT 2026, care va avea loc pe 12-13 noiembrie, este platforma pe care Guy Verhofstadt își lansează volumul dedicat criticii mișcării MAGA și viitorului democrației. Forumul va include diverse paneluri de discuții și va reuni invitați atât de pe plan național, cât și de pe plan internațional. Verhofstadt, fost lider al grupului liberal ALDE din Parlamentul European, este cunoscut ca un susținător al integrării europene și ca un critic dur al mișcărilor suveraniste-conservatoare.
Dan Dungaciu a subliniat profilul politic al lui Guy Verhofstadt, descriindu-l drept un adversar al Americii și al NATO. Sociologul a amintit un episod din anul 2003, când fostul premier belgian ar fi jucat un rol în blocarea deciziilor NATO legate de invazia americană din Irak. Verhofac, prin influența sa asupra Franței și Germaniei, ar fi susținut ca NATO să nu se implice în securizarea spațiului turc, acționând astfel ca un element de opoziție la adresa intereselor SUA.
Disputa diplomatică la care face referire analistul a avut loc în februarie 2003, înainte de începerea conflictului din Irak. În acea perioadă, Belgia, Franța și Germania s-au opus solicitării Statelor Unite ca NATO să pregătească apărarea Turciei în cazul unui atac irakian. Guy Verhofstadt a susținut atunci că măsurile defensive nu trebuie să transforme organizația într-un participant direct la război, până când, pe 19 februarie 2003, NATO a aprobat desfășurarea avioanelor de supraveghere și a sistemului Patriot.
Decizia de a patrona un astfel de forum în București ridică semne de întrebare privind direcția politică a țării. În timp ce oficialii români caută să consolideze legăturile cu partenerii de la Washington, participarea la evenimente care promovează idei opuse mișcărilor conservatoare americane poate crea tensiuni diplomatice. Această situație pune în evidență conflictul dintre obiectivele de politică externă și participarea la evenimente de profil europeanist.