Proiectul de reorganizare administrativ-teritorială propus de PSD a declanșat o serie de contestații aprinse în cadrul partidului. Planul vizează modificarea structurii județelor și a comunelor, fapt ce a generat tensiuni între liderii naționali și reprezentanții locali. Tensiunile au culminat vineri cu anunțul demisiei deputatului PSD Lucian Morar, care a refuzat să accepte scenariile de comasare propuse de grupul intern de lucru al partidului.
Lucian Morar s-a declarat „dizident pentru Maramureș” în urma propunerii de a contopi județul său cu regiunea Cluj-Napoca. Această idee a fost avansată de europarlamentarul PSD Dragoș Benea, care coordonează reforma și a sugerat un model bazat pe structura celor 15 Curți de Apel. În această variantă, Maramureșul ar fi integrat într-o regiune alături de Bistrița-Năsăud și Sălaj, fapt ce a determinat deputatul să declare că se va opune cu fermitate acestui plan.
Deputatul a criticat tăcerea altor politicieni de rang înalt din județ, acuzându-i că evită confruntarea cu conducerile naționale. Lucian Morar a precizat că, dacă Maramureșul va fi desființat, el va părăsi partidul. Totodată, acesta a menționat că a discutat cu președintele PSD din județ, Gabriel Zetea, care a promis că va încerca să mențină independența administrativă a județului. Demisia nu a fost comunicată încă liderului Sorin Grindeanu.
În ceea ce privește necesitatea reformei, Sorin Grindeanu a susținut că reorganizarea este esențială pentru reducerea cheltuielilor publice. Liderul a explicat că anumite localități mici nu au capacitatea administrativă sau economică de a susține servicii publice de calitate sau de a accesa proiecte europene. El a descris reforma ca fiind una extrem de grea, menționând că modelul propus de Dragoș Benea a fost interpretat greșit ca o hartă definitivă.
Reacțiile au venit și din partea altor edil și lideri politici, precum primarul orașului Cavnic, Vladimir Petruț, care a vorbit despre rezistența față de Cluj-Napoca. Constantin Toma, primarul municipiului Buzău, a ridicat suspiciuni privind scopul real al reorganizării, sugerând că PSD ar putea pregăti mutări pentru alegerile din 2028. Totodată, Kelemen Hunor a cerut ca orice fuziune să fie decisă prin referendum local, nu prin decizii impuse de la centru.
Reorganizarea administrativ-teritorială rămâne un subiect de dezbatere intensă în România, implicând adesea conflicte între nevoia de eficiență economică și protejarea identității locale. În astfel de procese, deciziile privind comasarea comunelor sau a județelor pot afecta direct reprezentarea politică și modul în care resursele publice sunt distribuite la nivel de primărie sau consiliu județean.