Cristian Tudor Popescu a lansat critici virulente la adresa propunerii de reorganizare administrativă susținute de PSD, într-o postare publicată vineri, 20 noiembrie, pe Facebook. Gazetarul a utilizat un ton ironic pentru a descrie dezbaterile din spațiul public, numindu-le „morile de vorbe” care nu produc rezultate concrete. În analiza sa, intitulată „Comasarea și comesenii”, acesta subliniază lipsa de substanță a discuțiilor despre schimbarea structurii administrative a țării.
Conform analizei lui Cristian Tudor Popescu, problema bugetelor insuficiente din județe, orașe și comune nu derivă din numărul mare de unități administrative. El susține că realitatea este dictată de modul în care banii statului sunt utilizați prin delapidare, deturnare de fonduri și posturi fictive. La această listă de abuzuri, gazetarul adaugă nepotismul, „verișorismul”, investițiile absurde și lucrările plătite care rămân nefinalizate, afectând direct resursele locale.
Acuzarea principală la adresa PSD vizează modul în care este gestionată această reformă, pe care Cristian Tudor Popescu o numește o formă de „comasare a hoției”. El explică faptul că, sub pretextul conservării, partidul propune ca cei care beneficiază de resurse să fie „puși la aceeași masă” pentru a mandibula împreună. Această abordare ar duce, în viziunea sa, la o saturare a sistemului în detrimentul eficienței.
Analiza continuă cu o comparație dură între această inițiativă și perioada de regim comunist, făcând referire la „a doua colectivizare”. Cristian Tudor Popescu susține că reorganizarea nu are scopul de a reduce cheltuielile sau personalul, ci de a consolida controlul politic în teritoriu. El afirmă că pământurile deținute de primari și președinți de consilii județene sunt puse sub stăpânire centralizată, similar modului în care țăranii intrau în colectivități.
Gazetarul subliniază că acest proces de reorganizare nu urmărește optimizarea administrativă, ci transformarea administrației locale într-un instrument de putere. Prin această metodă, controlul asupra resurselor și asupra teritoriului este transferat către entități centralizate, eliminând autonomia locală. Această viziune transformă reforma într-un mecanism de consolidare a influenței politice, mai degrabă decât într-o măsură de reformă structurală a statului.
Discuțiile privind reorganizarea administrativă în România implică adesea schimbări de statut pentru localități, unde anumite comune pot fi retrogradate. Acest proces de comasare este adesea motivat oficial prin necesitatea reducerii costurilor de funcționare, însă criticienii avertizează că poate duce la pierderea identității locale și la centralizarea excesivă a deciziilor de către puterea politică de la nivel central.