Declarațiile făcute de Mihai Jurcă privind nivelul de producție locală în cadrul pachetului Rheinmetall au intrat în contradicție cu datele reale din acordul de cooperare industrială. Mihai Jurcă, care în iunie 2026 deținea funcția de șef al Cancelariei prim-ministrului și coordonator al grupului de lucru pentru SAFE, susținea că peste 50% din producție va fi realizată în România sau prin colaborarea cu firme locale. Această afirmație a fost comunicată oficial și prezentată în cadrul Coaliției, însă noile informații indică praguri mult mai mici.
Conform datelor furnizate de Ministerul Economiei, acordul de cooperare industrială nu conține un procent general de 50% sau 60%, așa cum s-a comunicat anterior. Pentru vehiculele de luptă Lynx, producția localizată în România este de 30% la jalonul din 31 ianuarie 2029, cu posibilitatea unui supliment de 10 puncte procentuale condiționat de un contract subsecvent pentru 66 de vehicule. Această structură diferă semnificativ de promisiunea de peste jumătate din producție menționată în comunicatul din 2 iunie 2026.
Alte categorii de echipamente prevăd, de asemenea, procente de localizare a producției mult sub pragul de 50% declarat de Mihai Jurcă. Pentru navele de patrulare este stabilit un nivel de 30%, în timp ce pentru vedetele pentru scafandri pragul este de 35%. Cele mai mici valori apar la sistemele antiaeriene Skynex, Skyranger 35 și Millennium, unde producția locală este limitată la doar 15%. Aceste cifre specifice arată că nu există o medie a întregului program SAFE care să susțină declarațiile oficiale.
Discuția a căpătat o dimensiune politică după ce Sorin Grindeanu a declarat că aceleași procente au fost prezentate în întâlnirile coaliției și la Cotroceni. Liderul PSD l-a indicat pe Mihai Jurcă drept autorul prezentărilor, susținând că argumentele au fost aceleași. Totuși, există o distincție între comunicatul companiei Rheinmetall, care menționează peste 50%, și intervalul de 50–70% invocat în relatarea discuțiilor politice, ceea ce ridică semne de întrebare privind acuratețea informațiilor transmise către autorități.
Ilie Bolojan a respins existența unor clauze păguboase, susținând că acordurile prevăd investiții și transfer de tehnologie, documente care pot fi verificate. Totuși, discrepanța dintre indicatorul general comunicat de Mihai Jurcă și indicatorii reali utilizați în acord necesită explicații oficiale. Autoritățile trebuie să prezinte metodologia de calcul folosită în comunicarea publică și să clarifice obligațiile specifice pentru fiecare categorie de echipamente inclusă în pachetul de 5,7 miliarde de euro.
În contextul tensiunilor politice, Mihai Fifor a acuzat anterior pe fostul premier Ilie Bolojan că a transferat dificultățile financiare ale statului către antreprenori. Această critică a apărut în contextul unor dezbateri privind gestionarea resurselor publice și responsabilitatea administrației. În prezent, eyes sunt îndreptate către Ministerul Economiei pentru a înțelege de ce cerința de 40–60% pentru Lynx a fost înlocuită cu formula finală de 30% plus 10% condiționat.