Jurnalistul Ovidiu Vanghele a declarat că decizia luată de președintele Nicușor Dan de a interzice prezența sa la conferințele de presă de la Palatul Cotroceni reprezintă un pas negativ pentru democrație. În cadrul podcast-ului „Judecata de Acum”, acesta a avertizat că o astfel de măsură poate duce la un potențial dezastru pentru întreaga profesie jurnalistică. Vanghele a menționat că ia în calcul posibilitatea de a riposta prin măsuri de retaliare împotriva acestei decizii oficiale.
Conflictul a izbucnit după ce Ovidiu Vanghele a adresat o întrebare președintelui legată de Cristina Chiriac, numită procuror general. Jurnalistul a întrebat dacă este parte din reforma justiției faptul că aceasta a votat în CSM împotriva propunerii ca Inspecția Judiciară să cerceteze o ingerință în actul de justiție comisă de însăși doamna Chiriac. În urma acestei intervenții, Nicușor Dan i-a comunicat direct că a dispus ca acesta să nu mai poată participa la conferințele de presă de la Palatul Cotroceni în mandatul său.
În ceea ce privește acuzațiile de injurie, Ovidiu Vanghele a admis fără ezitare că a folosit cuvinte jignitor-dure și ofensatoare la adresa lui Nicușor Dan. Acesta a precizat că momentul de cotitură în atitudinea sa față de șeful statului a avut loc pe data de 8 aprilie. Această schimbare de poziție a apărut după declarațiile președintelui privind numirea lui Cristina Chiriac, în contextul informațiilor despre probe legate de cazurile de viol de la Seminarul Teologic de la Iași.
Jurnalistul a relatat că nu a avut niciun indiciu privind interdicția înainte de eveniment, deoarece accesul în palat a fost facilitat de consilierul prezidențial pentru comunicare, Diana Iancu. El a explicat că a pus ultima întrebare deoarece jurnaliștii trăseseră deja bilețele cu ordinea intervențiilor. Vanghele a exprimat regretul că modul său de exprimare a afectat meseria, lăsând în plan secund întrebări importante despre șeful SPP, Lucian Pahonțu, sau despre ponderea partidului guvernamental în Parlament.
În prezent, jurnalistul analizează dacă trebuie să sesizeze Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pentru a acționa împotriva mișcării agresive venite din partea președintelui. El a subliniat că vrea ca orice formă de retaliare să aibă sens și să fie utilă. Această situație pune sub semnul întrebării modul în care autoritățile interacționează cu presa de teren, generând temeri privind limitarea libertății de informare în spațiul public.
Deciziile politice de la Palatul Cotroceni pot avea repercursiuni asupra stabilității instituționale, având în vedere discuțiile recente despre gestionarea fondurilor și a relațiilor de putere. În contextul unor dezbateri privind transparența și reformele necesare, orice tensiune între puterea executivă și mass-media devine un subiect de interes pentru responsabilitatea publică a statului.