Președintele N. Dan a generat controverse în urma unei intervenții recente în care a adoptat o atitudine autoritară față de reprezentanții presei. În timpul unei conferințe de presă, acesta a reacționat la o întrebare adresată de jurnalistul de investigație Ovidiu Vanghele, refuzând să ofere un răspuns concret la subiectul respectiv. Evenimentul a fost interpretat ca o tentativă de control asupra fluxului de informații și ca o încălcare a normelor democratice de comunicare.
Conflictul a izbucnit atunci când Ovidiu Vanghele l-a întrebat pe N. Dan despre procurorul general C. Chiriac. Întrebarea viza faptul că C. Chiriac a fost numită de PSD, iar N. Dan, în calitate de membru CSM, a votat pentru ca aceasta să nu fie supusă controlemului Inspecției Judiciare. În loc de o explicație factuală, președintele a ales să atace jurnalistul, invocând injurii și anunțând o măsură de excludere.
N. Dan a declarat oficial că a dispus ca Ovidiu Vanghele să nu mai poată participa la conferințele de presă organizate la Palatul Cotroceni pe parcursul mandatului său actual. Președintele a susținut că colegii săi au ignorat ordinul său anterior, dar a decis să reia această interdicție în direct. Această decizie a fost luată imediat ce întrebarea jurnalistului a fost adresată, transformând momentul într-un spectacol de excomunicare publică.
Jurnalistul Ovidiu Vanghele a aflat că, de la un comentariu dur scris de acesta în primăvară, nu i s-a mai comunicat nimic oficial. Totuși, președintele a ales să facă această interdicere public, în direct, ca răspuns la întrebarea considerată deranjantă. Această acțiune este văzută ca o demonstrație de putere care sugerează o abordare de tip autocrat, în care instituțiile statului sunt tratate ca o proprietate personală.
Criticii subliniază că comportamentul lui N. Dan reflectă o lipsă de respect față de rolul presei în democrație. În loc să mențină stilul de a întreba și a răspunde, președintele pare să fi adoptat o poziție de superioritate absolută. Această evoluție, de la începutul mandatului până în prezent, este descrisă ca o degradare a epidermei democratice, lăsând la vedere o structură de gândire care amintește de vechile regimuri de control.
În sistemul politic român, Palatul Cotroceni reprezintă sediul președintelui, însă rămâne o instituție a statului român. Istoricul locației este unul complex, fiind cunoscut în trecut sub denumirea de Palatul Pionierilor. Controlul presei asupra deciziilor administrative și judiciare este un pilon esențial pentru transparența guvernării, însă în prezent, relația dintre Palatul Cotroceni și jurnaliștii de investigație pare să fie într-un punct de tensiune maximă.