O campanie masivă de dezinformare a vizat Martina Orlea, consilierul de stat responsabil de politicile de combatere a dezinformării în cadrul administrației prezidențiale. Fenomenul a pornit în urma unor fotografii publicate de Ioana-Mădălina Sadovec, care documentau ceremonia de absolvire de la Institutul Național al Magistraturii. Imaginea unei tinere cu un accesoriu de tip Hello Kitty a fost utilizată pentru a crea o narațiune falsă, generând un val de comentarii și mesaje de natură sexistă pe rețelele sociale.
Informația falsă a fost distribuită de numeroase conturi care au susținut că tânăra din fotografii este, de fapt, Martina Orlea. În realitate, subiectul imaginilor era o absolventă a magistraturii, iar asocierea cu numele consilierului a fost o manipulare intenționată. Această știre falsă a ajuns la un milion de utilizatori unici, extinzându-se rapid de la grupurile de Facebook către platforme precum TikTok și LinkedIn, unde sursa originală a fost complet pierdută.
Martina Orlea a explicat faptul că procesul de manipulare a utilizat detalii reale, dar trunchiate, pentru a induce publicul în eroare. Ea a precizat că mai multe profiluri de Facebook, specializate în difuzarea de conținut menit să dezinformeze, au acționat în mod coordonat. „S-au folosit informații adevărate, (…) dar trunchiate. Știrea lega numele meu de acele poze în care nu eram eu”, a declarat consilierul în contextul atacului digital.
Pe măsură ce utilizatorii au început să semnaleze eroarea, postările au suferit modificări pentru a evita detectarea. Unele mesaje au eliminat numele subiectului, păstrând doar fotografia, în timp ce alte postări au recunoscut profesia reală a tinerei, dar au menținut tonul jignitor. Această strategie de adaptare a permis continuitatea campaniei de dezinformare, chiar și după ce identitatea reală a persoanei din fotografii a devenit cunoscută în mediul online.
Incidentul a fost interpretat ca un atac direct la adresa instituției prezidențiale, nu doar ca o tentativă de denigrare a celor două femei implicate. Valentin Jucan, vicepreședintele Consiliului Național al Audiovizualului, a subliniat că este vorba despre o acțiune deliberată cu obiective politice clare. El a avertizat că dezinformarea poate fi simplă, dar circulă mult mai rapid decât adevărul, fiind folosită pentru a submina administrația prezidențială.
Contextul dezinformării în România rămâne o temă de actualitate, în contextul în care studenții de la SNSPA sunt implicați în exerciții de verificare a știrilor. Fenomenul de manipulare a informației este o problemă structurală, fiind observat și în alte domenii, cum ar fi discuțiile despre reformele din sistemul de sănătate sau în gestionarea crizelor politice din regiune.