Controlul parlamentar asupra Serviciului Român de Informații a fost golit de conținut, iar directorul instituției nu mai răspunde pentru activitatea sa în fața aleșilor. Analiza stenogramelor ședințelor de plen din perioada 1997-2023 relevă o degradare alarmantă a exercițiului de supraveghere democratică. Procesul de verificare a serviciului secret a trecut de la dezbateri intense și lungi la o simplă bifă formală, lăsând instituția fără o reală supraveghere legislativă.
În anii '90, dezbaterea raportului anual de activitate era un moment de maximă transparență. În 1997, ședința dedicată raportului SRI a durat peste cinci ore, fiind singurul subiect al zilei. În acea perioadă, 16 parlamentari au adresat zeci de întrebări directorului, abordând teme sensibile precum interceptările ilegale sau influența asupra justiției. Chiar și în anul 2000, discuțiile despre activitatea serviciului au ocupat peste patru ore de plen, menținând un nivel ridicat de implicare politică.
Contrastul cu situația actuală este extrem de pronunțat, deoarece timpul alocat acestor proceduri a fost tăiat drastic. În 2023, momentul în care raportul SRI a fost inclus pentru ultima oară pe ordinea de zi, dezbaterea a durat doar opt minute. Din 2013, niciun director SRI nu a mai călcat în plenul Parlamentului pentru a oferi explicații. Această absență a eliminat orice șansă de a discuta controverse precum fuga lui Sebastian Ghiță sau negocierile politice desfășurate în prezența lui Eduard Hellvig.
Mecanismul de control a fost sabotat sistematic prin diverse metode de tergiversare. Rapoartele de activitate au început să fie prezentate tot mai rar și tot mai târziu, fiind împinse adesea spre finalul ședințelor. În loc de două rapoarte prezentate simultan, numărul acestora a crescut la câte cinci sau șase într-o singură ședință, ceea ce înseamnă că parlamentarii discută despre activitatea serviciului cu ani de întârziere. În prezent, multe rapoarte pentru anii 2021-2025 sunt blocate în sertarele Birourilor Permanente Reunite.
Prezența directorului în Parlament este o obligație legală stabilită prin Legea 14/1992, care stipulează că activitatea SRI este controlată de Parlament. Directorul, care are rang de ministru, trebuie să prezinte anual rapoartele de activitate. Această procedură este singurul context public în care cetățenii, prin reprezentanții lor, pot cere clarificări despre utilizarea puterilor excepționale, precum interceptarea comunicațiilor sau pătrunderea în locuințe. Fără acest control, riscul de a dezvolta o mentalitate de „stat în stat” rămâne o amenințare la adresa democrației.
Istoricul controlului asupra serviciilor de informații arată că lipsa supravegherii poate duce la manipularea procesului politic. Comisia de la Veneția a avertizat anterior că serviciile de securitate pot amenința democrația dacă nu sunt supravegheate de instituții independente. În România, trecerea de la discuțiile de cinci ore din mandatul lui Virgil Măgureanu la cele de câteva minute de astăzi reflectă o cedare a prerogativelor de verificare de către legislativ către puterea executivă și serviciul secret.