Un avocat român a fost sancționat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), primind o interdicție de reprezentare sau de asistare a justițiabililor în fața instanței pentru o perioadă de doi ani. Decizia a fost oficializată la data de 13 noiembrie, după ce o Cameră a instanței a analizat documentele depuse de acesta. Problema a survenit în urma utilizării unor citări neverificate, create prin intermediul inteligenței artificiale, care au compromis integritatea procesului juridic.
Camera care a analizat cererea a descoperit că observațiile depuse de avocat conțineau numeroase erori privind jurisprudența Curții. Printre abaterile identificate se numără citarea unor cauze inexistente, fenomen descris ca fiind „halucinații”, precum și utilizarea unor paragrafe fictive extrase din hotărâri sau decizii autentice. Mai mult, avocatul a citat cauze reale, însă acestea erau complet irelevante pentru argumentele invocate sau contraziceau în mod flagrant afirmațiile pe care pretindea că le susțin.
În urma investigației, avocatul a recunoscut folosirea programelor de inteligență artificială pentru redactarea observațiilor, încercând să minimizeze incidentul prin termenii de „inexactități” și „erori de citare”. Totuși, Camera a respins această apărare, constatând că erorile sunt numeroase, repetate și de substanță. Instanța a concluzionat că nu este vorba despre simple greșeli izolate, ci despre un tipar de comportament care încalcă îndatoririle profesionale și deontologice impuse de Curte și de dreptul intern.
Efectul acestei conduite a fost unul negativ asupra funcționării instituției, deoarece maniera de lucru a avocatului a cauzat prejudicii demersului de înfăptuire a justiției. Curtea a fost nevoită să aloce un volum de muncă suplimentar și o perioadă lungă de timp pentru a verifica observațiile și pentru a menține o corespondență amplă cu ceilalți actori implicați. Camera a considerat că această activitate laborioasă este incompatibilă cu funcțiile reale pe care instanța trebuie să le îndeplinească conform Convenției.
Propunerea de excludere a avocatului de la reprezentarea justițiabililor a fost transmisă Președintelui Curții, care a aprobat sancțiunea de doi ani. Această măsură vine într-un context în care utilizarea tehnologiilor emergente în mediul juridic ridică semne de întrebare privind responsabilitatea profesională. Deși unii oficiali români au menționat utilitatea instrumentelor de inteligență artificială pentru realizarea unor sinteze, acest caz demonstrează riscurile generate de lipsa unei strategii de control asupra acestor tehnologii.
Utilizarea inteligenței artificiale în procesele juridice și administrative reprezintă o provocare globală pentru integritatea documentelor oficiale. În România, dezbaterea privind necesitatea unei strategii de AI la nivel de stat este activă, în timp ce experții avertizează că dependența de algoritmi fără verificare umană poate duce la erori de interpretare sau la fabricarea de dovezi inexistente, afectând direct dreptul la un proces echitabil.