Un avocat român a fost exclus pentru o perioadă de doi ani de la reprezentarea sau asistarea justițiabililor în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Decizia a fost luată de președintele Curții la data de 13 noiembrie 2026, în urma unei propuneri motivate din partea Camerei care analiza o cerere în care acesta era unul dintre cei doi reprezentanți ai reclamanților.
Problemele au ieșit la iveală după ce observațiile depuse de avocat au prezentat numeroase erori privind jurisprudența Curții. Conform unui comunicat emis de CEDO la 18 noiembrie, documentele conțineau citări ale unor cauze inexistente, descrise ca fiind „halucinate”, precum și indicarea unor paragrafe fictive din decizii autentice. Mai mult, avocatul a utilizat cauze reale care nu aveau nicio legătură cu argumentele invocate sau care contraziceau direct susținerile prezentate în dosar.
În cadrul explicațiilor oferite instanței europene, avocatul a recunoscut utilizarea programelor de inteligență artificială pentru redactarea observațiilor, încercând să justifice greșelile drept „inexactități” și „erori de citare”. Totuși, Camera a respins această apărare, considerând că nu este vorba despre erori izolate, ci despre un tipar de greșeli repetitive și de substanță. Această conduită a fost evaluată ca o încălcare a obligațiilor profesionale și deontologice impuse de Curță.
Instanța a subliniat că avocatul avea obligația de a verifica independent toate referințele generate de inteligența artificială prin consultarea surselor autorizate, în special baza de date HUDOC. Deși acesta a recunoscut că nu a verificat corespunzător toate hotărârile, CEDO a considerat că această declarație minimizează gravitatea situației. Multe dintre erorile identificate ar fi putut fi evitate printr-o simplă consultare a bazei de date oficiale a Curții.
Modul de lucru al avocatului a afectat direct desfășurarea procesului de înfăptuire a justiției, forțând Curtea să aloce resurse suplimentare pentru verificări. CEDO a fost nevoită să inițieze o procedură de excludere în baza articolului 44D din Regulamentul Curții și să poarte corespondență extinsă cu diverși actori. Camera a considerat că volumul de muncă suplimentar generat este incompatibil cu atribuțiile pe care Curtea trebuie să le îndeplinească în temeiul Convenției.
Procedura de excludere a fost finalizată după ce au fost solicitate puncte de vedere de la Guvernul României, Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul Iași. Înainte de această decizie, instanța a analizat și răspunsurile primite de la aceste entități, deși Baroul Iași nu a răspuns la solicitarea de observații. Interdicția de doi ani se aplică strict reprezentării în fața CEDO, fără a exclude posibilitatea restabilirii drepturilor în condițiile prevăzute de regulament.