Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, la data de 13 noiembrie, suspendarea dreptului de reprezentare a unui avocat român pentru o perioadă de doi ani. Sancțiunea a fost dispusă după ce acesta a depus documente care conțineau hotărâri judecătorești inexistente în cadrul unei cereri de asistență juridică. Decizia a fost comunicată oficial miercuri prin intermediul unui comunicat de presă emis de instanța europeană.
Problemele au ieșit la iveală în timpul examinării unei cereri în care avocatul figura ca unul dintre cei doi reprezentanți ai reclamanților. Documentele prezentate conțineau trimiteri către cauze inexistente, create prin procesul de „halucinație” al inteligenței artificiale, precum și paragrafe fictive extrase din hotărâri care sunt, în realitate, autentice. Mai mult, instanța a observat existența unor referințe la decizii care contraziceau direct argumentele juridice prezentate în dosar.
Deși avocatul a recunoscut utilizarea programelor de inteligență artificială, acesta a încercat să minimizeze gravitatea situației, descriind incidentul drept simple „inexactități” și „erori de citare”. Totuși, judecătorii au respins această apărare, subliniind că erorile au fost numeroase și repetate. Instanța a punctat că, în numeroase cazuri, referințele juridice nu fuseseră supuse niciunei forme de verificare, deși multe dintre greșeli puteau fi sescate prin consultarea bazei de date oficiale HUDOC.
Procedura de sancționare a implicat consultarea mai multor entități, inclusiv a Guvernului României și a Uniunii Naționale a Barourilor din România. Instanța a solicitat puncte de vedere și de la Baroului Iași, însă acest organism nu a oferit un răspuns. Judecătorii au analizat legislația română privind exercitarea profesiei de avocat și au concluzionat că profesionalul nu și-a respectat obligațiile deontologice, prejudiciind actul de justiție prin consumul de resurse suplimentare necesare verificării.
Camera a aplicat articolul 44D din Regulamentul Curții, care vizează „circumstanțele excepționale”, propunând excluderea avocatului pentru doi ani, măsură aprobată de președintele CEDO. Interdicția nu se extinde asupra celuilalt reprezentant al reclamanților și nu închide definitiv posibilitatea restabilirii drepturilor de reprezentare ale avocatului în viitor. Această decizie marchează un precedent important în gestionarea utilizării tehnologiilor emergente în practica juridică internațională.
Utilizarea inteligenței artificiale în mediul juridic ridică probleme serioase de integritate, deoarece algoritmii pot genera informații false care par verosimile. În cadrul instanțelor europene, verificarea riguroasă a fiecărei referințe prin baze de date oficiale rămâne obligatorie pentru a evita erorile de procedură. Acest caz subliniază necesitatea responsabilității profesionale în fața noilor instrumente digitale de redactare a documentelor oficiale.