Curtea de Arbitraj din Washington a respins definitiv cererea de anulare a hotărârii care a dat dreptate statului român în conflictul cu firma canadiană Gabriel Resources. Această decizie pune capăt unui litigiu de peste un deceniu, în care investitorul străin susținea că statul român i-a blocat exploatarea aurului de la Roșia Montană. Prin această cale extraordinară de atac, compania spera să anuleze în întregime decizia stabilită anterior de tribunal.
Compania Gabriel Resources solicitase despăgubiri record, estimate la peste 6,7 miliarde de dolari, o sumă echivalentă cu aproximativ 1,5% din produsul intern brut al României. Avocata și arbitrul internațional Crenguța Leaua a explicat că procesul a vizat exclusiv respectarea normelor procedurale și nu comportamentul părților. Tribunalul a decis că statul român a respectat drepturile investitorului, în ciuda contextului complex și dificil în care au fost luate deciziile de protejare a zonei.
Pe lângă respingerea pretențiilor uriașe, echipele de juriști ale României au obținut și acordarea cheltuielilor de judecată. Gabriel Resources trebuie să plătească statului român suma de 10 milioane de dolari pentru costurile procesului. Totuși, în ceea ce privește faza actuală de anulare, tribunalul a decis ca fiecare dintre părți să suporte costurile procedurii în mod egal, împărțind cheltuielile jumătate-jumătate.
Echipa juridică a României a fost marcată de pierderi, inclusiv moartea avocatului Marius Harosa, decorat cu Steaua României în grad de cavaler, survenită pe 10 noiembrie. Președintele Nicușor Dan a lăudat contribuția sa covârșitoare în câștigarea unor litigii majore pentru stat, inclusiv în cazul mișcării civice Roșia Montană. În prezent, ANAF a pus sechestru pe acțiunile investitorului canadian din România, însă până la acest moment nu s-a recuperat nicio sumă.
Conflictul a început în iulie 2015 și a implicat o luptă juridică intensă pentru protejarea patrimoniului național. În anul 2021, zona Roșia Montană a fost inclusă în patrimoniul UNESCO, obligând statul să își asume protejarea peisajului minier, a clădirilor istorice și a celor șapte kilometri de galerii romane subterane. Această decizie de la Washington consolidează protecția juridică a statului în fața investitorilor străini.
Litigiul de la Roșia Montană a reprezentat unul dintre cele mai lungi și costisitoare procese de arbitraj internațional pentru România. Acesta a pus în discuție echilibrul dintre necesitatea atragerea investițiilor străine și obligația statului de a proteja resursele naturale și patrimoniul cultural. Rezultatul final confirmă faptul că deciziile de protejare a sitului UNESCO au fost luate în conformitate cu normele juridice internaționale.