Sari la conținut
Ultima oră David Popovici cere achitarea restanțelor către sportivi: „Foarte mulți depind de asta”
Cuvântul Liber
Justiție

Răzvan Cuc cere sesizarea CCR: Susține că a fost provocat să dea șpagă de către un colaborator DNA

Fostul ministru al Transporturilor contestă legalitatea procedurilor anticorupție, acuzând procurorii că permit colaboratorilor să pretindă foloase.

3 min citire
Răzvan Cuc cere sesizarea CCR: Susține că a fost provocat să dea șpagă de către un colaborator DNA
Foto: Libertatea / images.libertatea.ro

Fostul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu privire la mecanismele prin care procurorii folosesc colaboratori pentru investigarea corupției. Acesta susține că a fost „sedus” de către un denunțător să ofere o mită de 1,3 milioane de lei, în scopul obținerii unui contract pentru firma asociatului său, Cătălin Bușe. Cererea de sesizare a CCR a fost analizată de un judecător de cameră preliminară de la Tribunalul București.

Confruntarea juridică vine în contextul unui dosar de dare de mită și complicitate la dare de mită, în care Răzvan Cuc și Cătălin Bușe sunt trimiși în judecată de DNA. Procurorii susțin că aceștia i-au promis fostului director RAR, Mihai Alecu, o sumă de 1,3 milioane de lei pentru atribuirea unui contract de 23 milioane de lei către firma SC Euro Quip International SRL. Cătălin Bușe controlează această societate, fiind și asociat cu Răzvan Cuc în SC Omi Land Construct SRL.

Apărarea celor doi inculpați susține că interpretarea actuală a legii permite organelor de urmărire penală să autorizeze colaboratori să pretindă foloase necuvenite, ceea ce ar genera o neconstituționalitate. Avocații argumentează că acest mecanism afectează dreptul la un proces echitabil și creează o lipsă de predictibilitate a textului de lege. Ei susțin că astfel de activități ale colaboratorilor, care pot include pretinderea de mită, interferează cu posibilitatea de a stabili adevărul într-o cauză penală.

Răzvan Cuc susține că inițiativa de a cere un comision de 6% din valoarea contractului a venit de la Mihai Alecu, nu din partea sa. Cătălin Bușe a declarat în timpul anchetei că a purtat discuții cu directorul general RAR, însă acesta din urmă a fost cel care a solicitat procentul de 6%, fără ca Bușe să accepte cererea. Fostul ministru susține că procurorii au folosit un colaborator cu identitate reală pentru a-i provoca să comită infracțiunea.

Ancheta DNA a relevat detalii despre întâlniri desfășurate în septembrie, octombrie și noiembrie 2025, atât la domiciliul lui Cătălin Bușe, cât și la restaurante din București. Procurorii au menționat că o parte din banii promiși ar fi trebuit să fie folosiți pentru a „recompensa” angajații din cadrul RAR care au participat la procedura de achiziție. În dosar este menționat și faptul că Răzvan Cuc i-a garantat lui Mihai Alecu sprijinul pentru rezolvarea problemei contractului.

Cazul se încadrează în cadrul investigațiilor complexe de corupție care vizează influența asupra contractelor de achiziții publice și utilizarea pozițiilor de conducere în instituții de stat. În România, procurorii anticorupție utilizează frecvent tehnici de investigație precum colaboratorii pentru a documenta rețele de dare și luare de mită, procese care sunt adesea supuse controlului de constituționalitate pentru a asigura echilibrul între eficiența anchetei și drepturile fundamentale ale suspectați.

Surse

Sursa: Libertatea

Tot în Justiție