Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a refutat argumentele instanței europene privind posibilele conflicte de interese în cazul magistraților. Această declarație a intervenit după ce CEDO a decis că cererile magistraților români privind restanțele salariale sunt vădit neîntemeiate. Radu Marinescu a argumentat că, într-un stat de drept, singura entitate capabilă să dezlege un litigiu este justiția, indiferent de calitatea părților implicate în proces.
Conflictul de interese a fost ridicat de CEDO în documentul care a pus capăt procesului magistraților. Instanța europeană a menționat că judecătorii naționali care au trebuit să se pronunțe asupra unor componente ale remunerației erau susceptibili să genereze un conflict de interese. Conform instanței, interesul lor patrimonial personal ar fi putut interfera cu exercitarea imparțială a funcțiilor lor judiciare, afectând astfel integritatea procesului.
Radu Marinescu a contestat această viziune, întrebând retoric cine ar putea judeca un magistrat dacă nu ar fi tot un judecător. „Cine să-l judece pe judecator? Un medic? Un inginer?”, a declarat ministrul la TVR Info. El a subliniat că un judecător rămâne un cetățean și, ca atare, este potențial justițiabil, însă acest proces trebuie să rămână în cadrul sistemului judiciar.
Decizia CEDO a fost luată de un complet format din șapte judecători, care au luat în considerare și constrângerile economice. Instanța a menționat că autoritățile au gestionat o conjunctură economică dificilă și au aplicat ajustări succesive pentru a permite executarea progresivă a hotărârilor. CEDO a constatat totodată că sumele datorate magistraților erau mult mai mari decât cele datorate altor funcționari publici.
Ministrul a adăugat că această problemă trebuie tratată cu o atenție și o seriozitate sporită în viitor. El a avertizat că justiția nu trebuie să încerce să intre în sfera de competență a Executivului sau a Legislativului. În același timp, ÎCCJ a menționat că litigiul cu Guvernul României și decizia CEDO privind restanțele salariale sunt două chestiuni juridice distincte.
Această dispută juridică vine într-un moment în care magistrații români au pierdut definitiv procesul după ce au reclamat în 2024 neplata integrală a restanțelor. Instanța europeană a considerat că neplata nu i-a privat pe reclamanți de mijloacele de subzistență și că aceștia nu fac parte dintr-un grup vulnerabil, în ciuda diferențelor de plată față de ceilalți funcționari.