Judecătorii Curții de Apel București au decis prelungirea arestului preventiv pentru Călin Georgescu, în urma unei decizii luate în cadrul dosarului în care acesta este acuzat de înșelăciune. Dosarul vizează o faptă prin care fostul candidat la alegerile prezidențiale ar fi înșelat un om de afaceri cu o sumă de peste un milion de euro. Magistrații au stabilit că măsură este necesară pentru a preveni sustragerea de la urmărirea penală.
În motivarea deciziei, completul de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel București a subliniat că probele strânse de procurorii DIICOT sunt credibile și oferă motive serioase pentru implicarea inculpaților. Judecătorii au menționat că există o „suspiciunea rezonabilă” că Ionel Rusen și Călin Georgescu au săvârșit infracțiunile de care sunt acuzați. Probatoriul actual este considerat suficient pentru a convinge un observator obiectiv și imparțial de realitatea faptelor.
Un argument central pentru menținerea arestării a fost riscul de sustragere de la urmărirea penală și de influențare a procesului. Magistrații au luat în considerare planurile lui Călin Georgescu de a fugi în Italia pentru a cere azil politic, considerând că acest risc are caracter actual. De asemenea, judecătorii au respins argumentele avocaților, precizând că lipsa antecedentelor penale sau alte argumente de apărare nu sunt suficiente pentru lăsarea inculpaților în libertate.
Magistrații au considerat că perioada de 30 de zile pentru prelungirea arestării este proporțională și necesară în contextul circumstanțelor comiterii faptelor. Curtea a menționat că punerea în libertate a lui Călin Georgescu și Ionel Rusen ar reprezenta un pericol real pentru ordinea publică. În acest sens, s-a argumentat că materializarea riscului de comitere a altor fapte penale poate fi înlăturată doar prin aplicarea celei mai severe măsuri preventive.
Decizia de a menține privarea de libertate a inculpaților Georgescu Călin și Rusen Ionel a fost luată și în raport cu valoarea estimată a prejudiciului cauzat. Judecătorii au subliniat că starea de pericol pentru ordinea publică impune menținerea acestora în arest. Această decizie vine după ce procurorii DIICOT au pus în mișcare acțiunea penală, bazându-se pe probe care arată implicarea directă a celor doi în faptele de înșelăciune descrise.
Acest proces se desfășoară într-un context juridic în care DIICOT investighează mișcări de fonduri și înșelăciuni de mari proporții. În cadrul sistemului de justiție penală, prelungirea arestului preventiv este o măsură de excepție, aplicată atunci când probele sunt solide și există riscul de fugă sau de perturbare a investigațiilor. În acest caz, magistrații au pus accent pe probabilitatea ca inculpații să nu se prezinte la proces sau să părăsească țara.