Sari la conținut
Ultima oră David Popovici cere achitarea restanțelor către sportivi: „Foarte mulți depind de asta”
Cuvântul Liber
Justiție

Membru CSM, Claudiu Sandu, acuză lipsa de reacție în fața abuzurilor din justiție și a impunității

Procurorul critică mecanismele de sancționare a abuzurilor și menționează riscul sistemic de impunitate constatat de CJUE.

3 min citire
Membru CSM, Claudiu Sandu, acuză lipsa de reacție în fața abuzurilor din justiție și a impunității
"Old Illinois State Capitol, Adams Street, Springfield, IL - 53330888755" by w_lemay is licensed under CC BY-SA 2.0. To view a copy of this license, visit https://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.0/. · original · licență

Procurorul Claudiu Sandu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a lansat critici dure la adresa modului în care sunt investigate și sancționate presupusele abuzuri din sistemul judiciar românesc. Într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, acesta a susținut că instituțiile responsabile de aceste verificări ajung, în practică, să verifice propriile acțiuni. Sandu a invocat două hotărâri europene pentru a demonstra existența unor probleme grave în funcționarea justiției din România.

Aceste documente europene includ hotărârea în cauza Dănileț împotriva României, prin care au fost constatate abuzuri ale Inspecției Judiciare și ale Secției pentru judecători a CSM împotriva unui magistrat. De asemenea, procurorul a făcut referire la hotărârea Lin II a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Conform afirmațiilor sale, instanța europeană a constatat că Înalta Curte de Casație și Justiție a creat un risc sistemic de impunitate, beneficiat de mii de persoane condamnate sau cercetate pentru infracțiuni grave, precum trafic de droguri, viol sau pedofilie.

Reacția lui Claudiu Sandu vine în contextul afirmațiilor președintelui Nicușor Dan, care a susținut că nu a primit dovezi privind abuzurile împotriva magistraților. Procurorul consideră că această abordare ignoră dificultatea de a demonstra astfel de situații, având în vedere că instituțiile care ar trebui să sancționeze abuzurile sunt chiar cele acuzate de comiterea acestora. El a întrebat ce ar putea face un magistrat sancționat dacă ar prezenta direct președintelui motivele abuzului, fără a fi acuzat de subiectivism.

Sandu a menționat și situația în care Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a încercat să o aresteze pe Laura Codruța Kovesi, amintind de magistrații care s-au opus acestor acțiuni. El a subliniat că implicarea sa publică în apărarea statului de drept a început după ce a observat hărțuirea magistraților care contribuiau la reforma justiției de către persoane aflate în poziții de influență. În prezent, el susține că încearcă să apere libertatea, demnitatea, adevărul și onoarea.

Procurorul a criticat modul în care Inspecția Judiciară a acționat în cazul magistraților apăruți în materialul Recorder, comparativ cu alte cazuri de gestionare a denunțurilor. El a vorbit despre presiunile exercitate asupra magistraților pentru a accepta decizii stabilite în structuri informale de influență, pe care le numește „centre de reflecție”. Sandu a adăugat că lipsa recuperării prejudiciilor din dosarele de corupție și faptul că persoane acuzate de fapte grave scapă de răspundere afectează încrederea publicului.

Sistemul de justiție din România este supus monitorizării constante din partea instituțiilor europene, în special în ceea ce privește independența magistraților și combaterea corupției. Deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene și ale CEDO au devenit instrumente esențiale prin care se încearcă identificarea deficiențelor structurale din administrația juridică națională, oferind un cadru de referință pentru reformele necesare în sistemul judiciar.

Surse

Sursa: Bursa

Tot în Justiție