Fostul director general al Apelor Române, Victor Sandu, scapă de sancțiuni penale în urma expirării termenelor de prescripție pentru infracțiunile de luare și dare de mită. Dosarul, care vizează o sumă de un milion de euro, a ajuns în această etapă după șase ani de procese și numeroase amânări la Tribunalul Bihor. Ancheta urmărea o șpagă pretinsă pentru finanțarea unor lucrări hidrotehnice executate de o firmă din Bistrița în județul Bihor.
Procesul, care implică șase inculpați, a fost trimis în judecată în septembrie 2020, inițial la Tribunalul Bacău, înainte de a fi mutat în Bihor în decembrie 2021. După ce dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Bihor în februarie 2022, acesta a fost blocat timp de doi ani în camera preliminară. Primul termen de judecată pe fond a avut loc abia pe 20 septembrie 2024, marcând o întârziere semnificativă în desfășurarea procedurilor judiciare.
Evoluția procesului a fost marcată de amânări succesive, uneori la intervale de doar două sau trei luni, ceea ce a dus la expirarea termenelor legale. Conform Codului penal, infracțiunile de luare și dare de mită, care au pedepse de până la 10 și 7 ani de închisoare, se prescriu după 8 ani. În acest caz, termenul se calculează începând din 2017, anul în care Victor Sandu ar fi solicitat mita, deși plățile au continuat până în 2019.
În ciuda prescripției răspunderii penale, judecătorii de la Tribunalul Bihor trebuie să decidă dacă probele furnizate de DNA permit confiscarea celor aproape 5 milioane de lei. Această sumă a fost considerată mită, iar anchetatorii au pus deja sechestru pe averea participanților la proces. Pentru Victor Sandu, măsurile de indisponibilizare vizează un imobil din București, o casă și un teren în Tulcea, precum și cote dintr-un teren forestier din Argeș.
Ultimul termen de judecată a fost stabilit pentru 28 ianuarie 2027, ceea ce înseamnă că procesul se prelungește considerabil față de momentul trimiterii în judecată. La ultima înfățișare, din 8 octombrie, judecătorul titular a lipsit, iar instanța a respins cererile de ridicare a măsurilor de sechestru. Astfel, bunurile inculpaților rămân indisponibilizate, în așteptarea unei decizii privind confiscarea acestora, chiar dacă condamnarea penală nu mai este posibilă.
În sistemul juridic român, prescripția penală reprezintă modalitatea prin care răspunderea pentru o infracțiune se stinge din cauza lipsei de activitate a autorităților într-un interval de timp stabilit de lege. Deși prescripția împiedică aplicarea unei pedepse de închisoare, ea nu anulează automat procedurile de recuperare a prejudiciului sau confiscarea activelor provenite din infracțiuni, dacă probele sunt suficiente.