DIICOT a emis un comunicat oficial de reacție în urma publicării unor imagini surprinzătoare din timpul perchezițiilor efectuate la vila din Mogoșoaia, deținută de Călin Georgescu. Instituția a respins ferm afirmațiile conform cărora probele ar fi fost transmise presei, clarificând că singurele persoane care au avut acces la materialele din dosar sunt avocații celor implicați. Această intervenție vine după ce Antena3 CNN a difuzat cadre care includ planșe fotografice realizate în timpul investigațiilor penale.
Conform precizărilor procurorilor de la DIICOT – Structura Centrală, la data de 5 noiembrie 2026, întregul dosar de urmărire penală a fost remis apărătorilor celor doi inculpați, Călin Georgescu și Ionel Rusen. Această remitere a fost efectuată în format electronic și a inclus, în mod explicit, și planșele fotografice întocmite în urma perchezițiilor domiciliare. Procurorii subliniază că acest procedeu a respectat normele legale de comunicare a probelor către partea de apărare.
Ulterior, la data de 11 noiembrie 2026, DIICOT a dispus trimiterea în judecată a celor doi inculpați pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Dosarul a fost înaintat Tribunalului Ilfov atât în format fizic, cât și în format electronic. La momentul difuzării imaginilor în spațiul public, respectiv pe 17 noiembrie 2026, dosarul fusese deja înaintat instanței de judecată.
Instituția a insistat pe faptul că nu a furnizat reprezentanților mass-media niciun material probator administrat în cauză, indiferent de natura sau forma acestuia. Această declarație contrazice direct acuzațiile ridicate în spațiul public. DIICOT susține că nu a existat nicio scurgere controlată de la nivelul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, menționând că planșele fotografice au rămas în sfera strictă a apărării.
Conflictul a generat și reacții juridice, avocatul Toni Neacșu depunând o reclamație la CNA. Acesta a susținut că statul nu a reușit să păstreze confidențialitatea probelor pe care le-a colectat prin mandat în locuința clientului său. Neacșu a subliniat că fotografiile realizate în timpul perchezițiilor nu reprezintă simple imagini, ci constituie mijloace de probă esențiale în cadrul procesului penal, iar scurgerea lor afectează integritatea procedurii.
Cazul ridică probleme legate de gestionarea materialelor probatorii în cadrul investigațiilor de criminalitate organizată. În sistemul juridic românesc, protecția datelor și a probelor colectate prin percheziții este strict reglementată pentru a evita compromiterea dosarelor penale. Situația actuală, în care imaginile de la percheziții au ajuns în televiziune, pune sub semnul întrebării modul în care autoritățile gestionează confidențialitatea actelor de investigație.