Procurorii au decis trimiterea în judecată a europarlamentarei Diana Șoșoacă, în stare de libertate, pentru două infracțiuni de ultraj. Acuzațiile vizează un incident desfășurat în decembrie 2024, când doi polițiști au vizitat domiciliul acesteia pentru a-i înmâna o amendă. Dosarul a fost înaintat pentru judecare către Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce autoritățile au stabilit că europarlamentara a manifestat un comportament agresiv.
Incidentul a avut loc pe 15 decembrie 2025, când agenții de poliție au mers la ușa Dianei Șoșoacă pentru a comunica o sancțiune de 1.000 de lei. Această amendă a fost aplicată în urma unui gest comis de aceasta pe 24 noiembrie, când a transmis live pe TikTok din interiorul unei cabine de votare din București, fotografind buletinul de vot. Europarlamentara a reacționat prin filmarea polițiștilor și prin strigăte la adresa acestora.
Conform procurorilor, Diana Șoșoacă s-a aflat într-o stare de surescitare, folosind afirmația „turbez de furie” și invocând calitatea de demnitar prin întrebarea: „Eu sunt europarlamentar. Ce căutați la un europarlamentar acasă?”. Ea i-a acuzat pe agenți că au venit la ora 9:00 dimineața pentru a-i speria copiii și i-a urmărit până la mașină, blocându-le chiar portiera pentru a continua atacul verbal.
În cadrul unor transmisiuni live pe rețelele de socializare TikTok și Facebook, europarlamentara a folosit injurii la adresa polițiștilor, numindu-i „scârbe nenorocite” sau „mama voastră de nenorociți ordinari”. Mai mult, procurorii subliniază că aceasta a formulat amenințări directe cu violența. Între altele, Diana Șoșoacă a declarat în video că s-a săturat și că ar putea lua o armă, spunând: „Cum se apropie unul de mine, îi zbor creierii”.
Aceste acțiuni de ultraj sunt tratate ca încălcări ale ordinii publice, în care autoritatea unui demnitar este folosită pentru a exercita presiune asupra forțelor de ordine. Procurorii au evidențiat faptul că europarlamentara a folosit expresii precum „n-oi pune eu bâta pe ăștia până la urmă” sau că ar putea angaja bodyguarzi pentru a interveni asupra celor care se apropie de ușa ei, subl heavy de agresivitatea manifestată.
În cadrul sistemului juridic românesc, infracțiunile de ultraj sunt sancționate atunci când funcționarii sau demnitarii absoară autoritatea pentru a jigni sau a amenința reprezentanții legii. Acest tip de procese urmărește protejarea integrității instituțiilor de aplicare a legii în fața comportamentelor ostile care pot fi manifestate în spațiul public sau în cadrul interacțiunilor directe cu autoritatea.