Mecanismul de control parlamentar asupra Serviciului Român de Informații a fost transformat într-o simplă procedură administrativă de-a lungul ultimului deceniu. Parlamentul României a aprobat nouă rapoarte anuale de activitate ale SRI fără ca acestea să fie prezentate efectiv sau dezbate în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului. Această situație indică o erodare a supravegherii democratice asupra uneia dintre cele mai puternice instituții din statul român.
Conform Legii nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea serviciului, directorul SRI are obligația legală de a prezenta plenului rapoarte privind îndeplinirea atribuțiilor, fie anual, fie la cererea Parlamentului. În practică, însă, procesul se oprește la etapa analizelor comisiei. În loc de prezentarea oficială a directorului, parlamentarii primesc doar „co-rapoartele” Comisiei comune de control și rapoartele proprii ale acesteia, ignorând astfel cerința de a avea un dialog direct cu conducerea serviciului.
Analiza bazată pe stenogramele ședințelor comune din ultimii 26 de ani confirmă faptul că rapoartele pentru anii 2006, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018, 2019 și 2020 au fost incluse pe ordinea de zi, dar nu au fost niciodată dezbate. Un exemplu recent a avut loc pe 10 octombrie 2023, când raportul pentru anul 2020 a fost tratat într-o ședință în care sala era aproape goală. Prezentarea a durat doar aproximativ trei minute și jumătate, fără prezența directorului.
În cadrul acelei ședindin de la octombrie 2023, președintele comisiei, Cristian Chirteș, a prezentat doar documentele comisiei, solicitând parlamentarilor să ia act de rapoartele depuse la Birourile Permanente. Vicepreședintele Camerei Deputaților, Daniel Suciu, a confirmat că se urmează doar luarea de act. Deși deputatul Andi-Gabriel Grosaru a încercat să intervină pe teme de corupție și riscuri economice, microfonul i-a fost tăiat, limitând orice formă de critică publică.
Ciprian-Titi Stoica, de la AUR, a criticat dur lipsa conducerii SRI în plen, afirmând că parlamentarii nu au avut cui să adreseze întrebările de rigoare. Ultima dată când un director SRI a susținut rapoarte în fața aleșilor a fost în decembrie 2013, când George Maior a prezentat șase rapoarte restante. Eduard Hellvig, care a condus instituția între 2015 și 2023, este singurul director civil care nu a mai călcat în plen pentru a prezenta niciun raport anual.
Controlul parlamentar este esențial pentru democrație, deoarece SRI deține competențe de supraveghere, colectare de informații și interceptare a comunicațiilor. Fără o dezbatere publică în care parlamentarii pot interoga conducerea despre buget, mandate de interceptare sau scandaluri, activitatea serviciului rămâne opacă. Această lipsă de transparență crește riscul de abuzuri, deoarece instituțiile care supraveghează cetățenii trebuie, la rândul lor, să fie supravegheate de reprezentanții aleși.