Ministrul Justiției, Radu Marinescu, s-a întâlnit miercuri, 18 noiembrie, cu tatăl Alinei Apostol și cu avocatul familiei pentru a discuta situația româncăi detinute în China. Această întâlnire a avut loc în contextul preocupării constante a ministerului pentru identificarea tuturor posibilităților legale și instituționale care pot contribui la soluționarea cauzei. Obiectivul principal rămâne transferarea femeii în România, un proces care implică o serie de demersuri oficiale complexe.
Ministerul Justiției a solicitat deja Ministerului Justiției din China organizarea unei videoconferințe, demers făcut luni, 16 noiembrie. Această inițiativă face parte dintr-o serie de discuții purtate cu autoritățile din Republica Populară Chineză pentru a clarifica aspectele aflate în discuție. Scopul acestor întâlniri oficiale este de a identifica posibile soluții care să permită obținerea acordului final al autorităților chineze, condiție esențială pentru realizarea transferului propriu-zis.
Un obstacol major în procesul de transfer este plata despăgubirilor restante către victimele infracțiunii comise de Alina Apostol. Ministerul Justiției a precizat că instituția nu poate achita aceste sume deoarece nu are temei legal pentru a o face. Din acest motiv, autoritățile au discutat direct cu familia femeii pentru a identifica și pentru a utiliza anumite soluții alternative de plată care să permită deblocarea situației juridice.
Alina Apostol a fost condamnată în iulie 2019 de către Curtea Populară din orașul Quanzhou la 13 ani și jumătate de detenție. Condamnarea a fost pronunțată pentru o fraudă cu cardul bancar, iar românca se află în închisoare de aproape nouă ani. Deși în anul 2023 autoritățile române au adaptat pedeapsa la 9 ani și 4 luni de închisoare și au dispus transferul, această măsură nu a fost încă pusă în aplicare.
Situația a generat controverse, profesorul Marius Balo anunțând că intră în greva foamei pentru a atrage atenția asupra cazului. Acesta susține că autoritățile române nu fac demersuri suficiente pentru a o aduce acasă, deși acest lucru ar fi posibil prin cooperarea internațională în materie penală. Ministerul Justiției afirmă însă că rămâne alături de familie și va continua eforturile în sfera sa de competență, având în vedere dimensiunea profund umană a situației.
Transferul deținuților între state se bazează pe convențiile de cooperare internațională în materie penală, care reglementează procedurile de extradare și transferul executării pedepsei. În cazul româncelor condamnate în țări non-UE, procesul depinde de acordul bilateral și de îndeplinirea condițiilor specifice impuse de statul care a pronunțat sentința, precum plata despăgubirilor sau respectarea standardelor juridice locale.