Tribunalul București reia luni judecarea cererii depuse de Călin Georgescu, prin care acesta solicită înlocuirea actualului regim de arest preventiv. Georgescu dorește trecerea la o măsură mai blândă, precum ar fi arestul la domiciliu sau controlul judiciar. Această etapă judiciară urmează să determine dacă suspectul va rămâne în detenție sau va putea aștepta procesul în libertate, sub supraveghere.
Procedura de luni a fost amânată săptămâna trecută din motive tehnice legate de documentația dosarului. Dezbaterile nu au putut avea loc deoarece lipsea motivarea deciziei prin care magistrații de la Curtea de Apel București au decis prelungirea arestului preventiv. Fără acest document oficial, instanța de fond nu a putut analiza argumentele depuse de apărare pentru modificarea măsurii de constrângere aplicate de către autorități.
Călin Georgescu se află în stare de arest preventiv încă de pe data de 29 septembrie, în cadrul unui dosar penal de o amploare financiară considerabilă. Acesta este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro. De la începutul detenției, suspectul a încercat repetat să obțină decizii favorabile pentru eliberare, însă toate aceste tentative au fost ulterior infirmate de magistrații de la Curtea de Apel București.
Ancheta a fost declanșată în urma unei plângeri depuse de omul de afaceri Răzvan Leu, în legătură cu o afacere cu metale prețioase. Răzvan Leu ar fi fost propus să se implice într-o tranzacție pentru care era necesară o linie de credit de 6 milioane de euro. În acest context, Georgescu i-ar fi recomandat victimei să contacteze pe Ionel Rusen, care i-a prezentat ulterior pe Massimiliano Arena, reprezentantul unei bănci din Elveția.
Pentru accesarea creditului, s-a cerut lui Răzvan Leu plata unei garanții de un milion de euro, dintre care 100.000 de euro urmau să finanțeze campania prezidențială a lui Georgescu. Ulterior, victima a mai transferat încă 100.000 de euro, sub promisiunea că împrumutul va crește la 15 milioane de euro. Împrumutul nu a fost acordat, iar omul de afaceri din Buzău nu a mai reușit să recupereze suma totală de 1,1 milioane de euro.
Dosarul de înșelăciune face parte dintr-un context de investigații penale care vizează tranzacții financiare complexe și promisiuni de creditare masivă. În astfel de cazuri, instanțele trebuie să evalueze dacă riscul de fugă sau de influențare a probelor justifică menținerea arestului preventiv sau dacă măsuri precum controlul judiciar sunt suficiente pentru a asigura participarea inculpatului la proces.