Tribunalul București reia, luni, procesul privind cererea depusă de Călin Georgescu, prin care acesta solicită înlocuirea arestului preventiv cu o măsură mai blândă. Suspectul dorește fie controlul judiciar, fie arestul la domiciliu, în loc de detenția actuală. Această etapă judiciară urmează să se desfășoare după ce o sesizare anterioară a fost amânată de magistrați.
Amânarea judecării de săptămâna trecută a fost cauzată de necesitatea de a avea acces la motivarea deciziei Curții de Apel București. Judecătorii de la Curtea de Apel au luat decizia de a prelungi măsura arestului preventiv asupra lui Călin Georgescu, însă dezbaterile nu puteau avea loc fără documentația oficială a acestei hotărâri. Fără această motivare, tribunalul nu a putut analiza cererea de modificare a regimului de încarcerare.
Călin Georgescu se află în stare de arest preventiv încă de pe data de 29 septembrie, în cadrul unui dosar penal de o amploare financiară considerabilă. Acesta este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro. De la începutul detenției, suspectul a încercat în repetate rânduri să obțină decizii favorabile pentru eliberare, însă toate aceste tentative au fost ulterior infirmate de magistrații de la Curtea de Apel București.
Ancheta a fost declanșată în urma unei plângeri depuse de omul de afaceri Răzvan Leu, în legătură cu o schemă de tranzacționare a metalelor prețioase. Răzvan Leu a fost propus să se implice într-o afacere care necesita o linie de credit de 6 milioane de euro. În acest context, Călin Georgescu i-a recomandat victimei să contacteze un om de încredere, pe nume Ionel Rusen, care i-a prezentat ulterior un cetățean italian, Massimiliano Arena.
Massimiliano Arena era prezentat ca fiind reprezentantul unei bănci din Elveția, scopul fiind obținerea creditului solicitat. Pentru acest proces, lui Răzvan Leu i s-a cerut plata unei garanții de un milion de euro, dintre care 100.000 de euro urmau să fie direcționați pentru finanțarea campaniei lui Călin Georgescu la prezidențiale. Ulterior, s-a mai cerut încă o sumă de 100.000 de euro, sub promisiunea unui împrumut de 15 milioane de euro, care nu s-a mai concretizat.
În sistemul juridic român, înlocuirea arestului preventiv cu măsuri precum controlul judiciar sau arestul la domiciliu este o procedură standard de apărare. Această solicitare este făcută atunci când apăratele consideră că măsurile restrictive de libertate nu mai sunt necesare pentru desfășurarea procesului sau pentru prevenirea riscurilor de fugă sau de influențare a probelor.