Curtea de Apel București a dispus prelungirea arestării preventive pentru Călin Georgescu și Ionel Rusen pentru o perioadă de 30 de zile. Decizia, pronunțată la 28 octombrie 2026, vizează perioada cuprinsă între 29 octombrie și 27 noiembrie 2026. Instanța a justificat această măsură prin existența unor probe credibile și prin riscurile identificate în cadrul anchetei coordonate de DIICOT.
Magistrații au analizat argumentele transmise de avocații celor doi inculpați, care solicitau înlocuirea arestării cu o măsură mai puțin restrictivă. Totuși, instanța a respins aceste cereri, considerând că elementele prezentate de apărare nu sunt suficiente pentru lăsarea în libertate. Un argument central utilizat de avocați a fost lipsa antecedentelor penale a inculpaților, însă judecătorii au precizat că absența condamnărilor anterioare nu constituie un motiv suficient pentru schimbarea măsurii în acest caz.
Un aspect critic în motivarea deciziei a fost riscul de sustragere de la urmărirea penală. Curtea de Apel București a luat în considerare informațiile din anchetă privind presupusele intenții ale lui Călin Georgescu de a pleca în Italia pentru a solicita azil politic. Judecătorii au concluzionat că riscul de a influența bunei desfășurări a procesului penal are caracter actual, ceea ce impune menținerea detentorilor în condiții de arest preventiv.
Instanța a evaluat și impactul pe care eliberarea celor doi ar l-ar putea avea asupra societății. Judecătorii au menționat că eliberarea lui Călin Georgescu și Ionel Rusen ar putea reprezenta un pericol pentru ordinea publică. Din acest motiv, Curtea de Apel București a considerat că o măsură preventivă mai puțin restrictivă nu ar fi suficientă în contextul circumstanțelor infracțiunilor și al valoarei prejudiciului investigat, care depășește un milion de euro.
Dosarul de la DIICOT vizează acuzații de înșelare a unui om de afaceri, prejudiciul fiind estimat la peste un milion de euro. Magistrații au subliniat că probatoriul actual al cauzei oferă motive pertinente și serioase pentru a crede în implicarea inculpaților în faptele investigate. Totuși, instanța a precizat că această hotărâre privind măsură preventivă nu reprezintă o stabilire definitivă a vinovăției celor două persoane cercetate.
Acest proces se desfășoară în contextul unor investigații complexe de natură financiară, unde autoritățile urmăresc protejarea bunurilor și aplicarea legii în cazuri de fraudă de mari proporții. În cadrul sistemului de justiție penală, prelungirea arestării preventive este o procedură prin care instanța încearcă să echilibreze drepturile inculpaților cu necesitatea de a asigura integritatea anchetei și de a preveni fuga acestora din țară.