O firmă din județul Bacău, specializată în colectarea și valorificarea deșeurilor nepericuloase, a încercat să obțină sume considerabile de la stat prin tranzacții fictive. În vara anului 2026, societatea a înregistrat achiziția a 800 de tone de ulei vegetal pentru uz tehnic, documentând patru facturi care însumau peste 5 milioane de lei. Totuși, investigațiile ANAF au demonstrat că acest ulei nu a fost niciodată livrat sau plătit, existând doar pe hârtie.
Tranzacția a fost construită pentru a genera un drept de deducere a TVA-ului, un mecanism prin care firmele pot cere statului banii plătiți în exces la achiziții. Firma din Bacău a solicitat rambursarea unui TVA de aproximativ 3,94 milioane de lei, aferent deconturilor din lunile iunie și iulie 2026. În cadrul decontului pentru luna iulie, societatea a inclus deducerea TVA-ului aferent celor patru facturi pentru uleiul vegetal, încercând să transforme o achiziție fictivă într-un profit real.
După ce cererea de rambursare a fost depusă, firma a încercat să șteargă urmele prin stornarea integrală a celor patru facturi, la doar două zile de solicitare. Inspectorii au constatat că documentele au fost anulate contabil, ca și cum tranzacția nu ar fi avut loc, iar sumele nu fuseseră achitate. Reprezentantul societății a recunoscut ulterior că operațiunile consemnate în facturi nu s-au concretizat prin livrări efective de bunuri, confirmând natura fictivă a tranzacției.
Direcția Generală Antifraudă Fiscală a concluzionat că firma și-a exercitat nejustificat dreptul de deducere pentru o sumă de 879.719 lei. Detectarea fraudei a fost posibilă datorită sistemului RO e-Factura, care permite ANAF să vadă facturile emise și pe cele stornate în timp real. Prin compararea datelor contabile cu cele din sistemul electronic, inspectorii au identificat discrepanța dintre volumul de ulei declarat și realitatea operațiunilor economice desfășurate de compania din Bacău.
Acest caz de „ulei fantomă” subliniază o problemă structurală a finanțelor publice din România, unde pierderile de TVA sunt masive. Conform unui raport al Comisiei Europene publicat în decembrie 2025, România prezintă cel mai mare decalaj din Uniunea Europeană între TVA-ul care ar trebui încasat și cel încasat efectiv. Acest gol fiscal este estimat la aproximativ 30%, ceea ce înseamnă că aproape unul din trei lei de TVA nu ajunge la bugetul statului.
Problematica pierderilor de venituri la bugetul de stat prin mecanisme de evaziune fiscală rămâne un subiect de dezbatere constantă în administrația publică. În contextul actual, gestionarea corectă a fluxurilor de TVA și monitorizarea digitală a facturării sunt seenunțate ca fiind instrumente esențiale pentru reducerea acestui deficit financiar care afectează resursele publice ale țării.