Sari la conținut
Ultima oră Cristi Danileț a pierdut procesul la ÎCCJ: Magistrații au respins cererea de revizuire ca fiind inutilă
Cuvântul Liber
Administrație

Reforma administrativă în Ialomița: Scenarii de comasare care ignoră realitatea economică a județului

Consilierul județean Iulian Mareș critică propunerile de reformă care nu țin cont de diviziunea funcțională dintre vestul și estul județului.

3 min citire
Reforma administrativă în Ialomița: Scenarii de comasare care ignoră realitatea economică a județului
Foto: Financial Intelligence

Trei scenarii de reformă administrativă sunt în prezent vehiculate la nivel național, însă acestea ar putea afecta grav județul Ialomița fără a reflecta realitatea obiectivă a teritoriului. Iulian Mareș, consilier județean în cadrul Consiliului Județean Ialomița, avertizează că propunerile actuale ignoră faptul că zona de Vest și zona de Est ale județului funcționează ca lumi complet diferite. Aceste regiuni prezintă dinamici de dezvoltare și orizonturi de speranță diferite, ceea ce face ca orice soluție uniformă să fie riscantă.

Primul scenariu vizează comasarea voluntară a comunelor cu sub 1.500 de locuitori, o măsură analizată de grupul de lucru de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Al doilea model propus de Partidul Social Democrat implică comasarea comunelor sub 3.000 de locuitori și reorganizarea orașelor mici, fie prin gruparea lor cu localități limitrofe, fie prin reclasificarea acestora drept comune. Aceste schimbări de statut ar putea duce la o simplă reducere a bugetelor locale, fără a aduce beneficii reale de dezvoltare.

Un al treilea scenariu, avansat de președinții celor două consilii județene, propune reunirea județelor Ialomița și Călărași într-o singură unitate administrativ-teritorială. Iulian Mareș subliniază că această unificare ar fi contraproductivă pentru zona de vest, deoarece ar îndepărta și mai mult localități precum Fierbinți-Târg de centrul administrativ. În prezent, Fierbinți-Târg se află la doar 40 km de București și la limita cu Ilfov, având legături funcționale mult mai puternice cu capitala decât cu Slobozia.

Datele colectate în 2023 arată că 73% din forța de muncă din Fierbinți-Târg și comunele limitrofe, precum Maia, Dridu, Adâncata, Jilavele, Rădulești și Moldoveni, are angajatori din regiunea București-Ilfov. Aproape 3.000 de oameni fac naveta zilnic în această direcție, ceea ce demonstrează o integrare economică reală cu zona metropolitană a capitalei. Din acest motiv, integrarea zonei de vest în arealul ilfovean ar fi o soluție logică, spre deosebire de comasarea cu Călărași, care ar ignora aceste fluxuri de navetă.

În estul județului, dinamica este dictată de polul format de Slobozia, Amara și Țăndărei, unde orașele au creșteri de PIB semnificative. În contrast, zona de vest, care include Urziceni și Fierbinți-Târg, are rădăcini istorice și funcționale legate de fostul județ Ilfov. Iulian Mareș propune o „separarea apelor” la mijlocul conturului județului, pentru a permite fie dezvoltarea estului împreună cu Călărași, fie integrarea vestului în zona metropolitană a Bucureștiului.

Discuțiile despre reforma administrativă în România apar într-un context în care managementul resurselor și eficiența instituțională sunt teme constante în administrația publică. Deși nu există o legătură directă între deciziile de buget ale altor state și reorganizarea teritorială locală, stabilitatea economică rămâne un factor critic pentru succesul oricărei reforme. În Ialomița, disparitățile de dezvoltare între est și vest sunt deja recunoscute oficial în Strategia de dezvoltare a județului.

Surse

Sursa: Financial Intelligence

Tot în Administrație