O reformă administrativ-teritorială propusă de PSD ar putea pune sub semnul comasării peste jumătate din totalul comunelor din Romania. Dacă se decide aplicarea unui prag de 3.000 de locuitori, aproximativ 1.569 dintre cele 2.862 de unități administrative ale țării ar putea fi afectate. Această mișcare ar extinde semnificativ planurile actuale, trecând de la localitățile mici la o categorie mult mai vastă de comune care nu ating acest nivel de populatie.
În prezent, varianta de comasare voluntară anunțată de Alexandru Stoica vizează doar cele 429 de comune care au un număr de locuitori de maximum 1.500. Totuși, dacă se adoptă propunerea europarlamentarului Dragoș Benea, pragul ar crește la 3.000 de locuitori, aducând în calcul încă 1.140 de localități. Această schimbare ar însemna că aproape 55% din totalul comunelor din Romania ar putea fi incluse în procesul de reorganizare administrativă.
Județul Olt apare ca fiind cel mai afectat de această posibilă reformă, având 85 de comune din cele 104 existente sub pragul de 3.000 de locuitori. Din acest număr, 23 de localități au un efectiv de maximum 1.500 de persoane. Teleorman urmează în clasament cu 73 de comune care nu ating pragul de 3.000 de locuitori, dintre care 20 de localități se află sub limita de 1.500 de cetățeni.
Pe pozițiile următoare se regăsesc județele Caraș-Severin și Dolj, fiecare având câte 63 de comune sub pragul de 3.000 de locuitori. În Caraș-Severin, 26 de astfel de unități au cel mult 1.500 de locuitori, în timp ce în Dolj cifra este de 21. Vâlcea și Alba urmează cu 54, respectiv 53 de comune sub acest prag, în timp ce Argeș, Bihor și Mureș au câte 51 de localități afectate.
Dacă analiza se concentrează strict pe varianta ministrului Alexandru Stoica, care vizează doar comunele cu maximum 1.500 de locuitori, Alba devine județul cu cele mai multe unități afectate, cu 27 de localități. Urmează Caraș-Severin, Cluj și Hunedoara, fiecare având câte 26 de astfel de comune. În Olt sunt 23 de localități sub acest prag, în Mehedinți 22, iar în Dolj se înregistrează 21 de unități administrative.
Procesele de reformă administrativ-teritorială sunt adesea subiectul unor dezbatere intense în spațiul public românesc, implicând modificări structurale ale modului în care statul gestionează administrația locală. Aceste schimbări pot influența direct modul de distribuție a resurselor și autonomia localităților mici, fiind adesea criticate de organizațiile non-guvernamentale care monitorizează impactul legilor asupra societății civile și a comunităților rurale.