Gheorghe Damian, primarul comunei Ciugud din județul Alba, a tras un semnal de alarmă privind modul în care ar putea fi abordată reforma administrativă și reorganizarea teritorială în România. În cadrul emisiunii „Harta de impact”, acesta a subliniat că orice tentativă de schimbare a structurii administrative trebuie să fie precedată de studii riguroase. Primarul susține că deciziile de redesenare a granițelor ar trebui să fie ultimul pas într-un proces bazat pe nevoile reale ale comunităților locale.
Din perspectiva sa, o reorganizare făcută fără o evaluare profundă ar putea accentua problemele deja existente în administrația publică. Gheorghe Damian a menționat că, deși Asociația Comunelor din România susține ideea unei reforme administrative, aceasta nu trebuie să ducă la o concentrare forțată a populației. El s-a temut că, dacă procesul nu este gestionat corect, oamenii vor fi obliga să se înghesuie masiv către centrele județene, abandonând mediul rural.
Pentru a evita acest scenariu, primarul din Ciugud propune dezvoltarea economică în zonele rurale și utilizarea acordurilor de cooperare pentru reducerea cheltuielilor. El a explicat faptul că soluțiile de optimizare pot ajuta la menținerea echilibrului între regiuni. Totodată, a subliniat importanța ca primarii să fie exemple de responsabilitate atunci când trebuie să implementeze măsuri nepopulare în propriile localități pentru a obține alinierea cetățenilor.
Un alt punct critic ridicat de Gheorghe Damian vizează modul în care sunt atribuite responsabilitățile pentru deficitul bugetar al țării. El a declarat că primarii comunelor mici sunt tratați ca principalii vinovați pentru problemele financiare ale statului, precum lipsa creșterii pensiilor. În acest context, primarul cere o transformare digitală reală, care să fie coordonată de la nivel guvernamental, având în vedere că unele instituții nu sunt încă înrolate în sistemul Ghișeul.ro.
În ceea ce privește procesul decizional, Gheorghe Damian a observat că, deși PSD a fost motorul acestui subiect, nu s-a ajuns la o decizie finală privind forma reformei. El a menționat existența unei comisii la nivel județean, formată din prefect, președintele consiliului județean și reprezentantul Asociației Comunelor din România, însă aceasta este încă nefuncțională. Primarul a reiterat că, într-o democrație, consultările cu reprezentanții localității trebuie să fie un element central.
Reforma administrativă rămâne un subiect de dezbatere intensă în România, implicând adesea modificări ale numărului de unități administrativ-teritoriale. Discuțiile despre reorganizarea județelor și comunelor sunt strâns legate de modul în care sunt distribuite resursele bugetare și de eficiența serviciilor publice. Aceste schimbări pot influența direct modul în care funcționează administrația locală și modul în care statul interacționează cu cetățenii la nivel de primărie.