Comunitățile locale și primarii din zona Făgărașului au respins oficial proiectul de transformare a Munților Făgăraș într-un parc național, propus de Fundația Conservation Carpathia. Decizia a fost luată în cadrul unei dezbateri publice tensionate, desfășurată joi, 19 noiembrie, la Cetatea Făgăraș, sub moderarea primarului municipiului, Gheorghe Sucaciu. Participanții au adoptat „Rezoluția de la Făgăraș”, prin care solicită Guvernului oprirea procedurilor inițiate de organizațiile non-guvernamentale.
În cadrul întâlnirii, care a durat peste două ore și jumătate, au fost prezenți parlamentari din PSD, USR, AUR și SOS, alături de reprezentanți ai proprietarilor de păduri. De asemenea, la discuții au participat conducerea Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) și noul prefect al județului Brașov, Lucian Mija. Obiectivul principal al asociației de primării este ca masivul montan să rămână sub administrarea locală, în loc să fie gestionat ca parc național.
Primarul Gheorghe Sucaciu a anunțat că Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) „ITI Microregiunea Țara Făgărașului”, care cuprinde 33 de primării din județele Brașov și Sibiu, va asuma direct gestionarea zonei. Acesta a cerut Ministerului Mediului să recunoască arealul sub jurisdicția ADI ITI Microregiunea Țara Făgărașului și să sisteze orice demersuri ale Fundației Conservation Carpathia. Conform primarului, scopul comunității este să prevină înființarea parcului național propus.
Prefectul județului Brașov, Lucian Mija, a susținut poziția aleșilor locali, invocând legătura istorică a comunităților cu muntele și necesitatea respectării dreptului de proprietate. Totodată, președintele ANMAP, secretarul de stat Raluca Dumitrescu, a precizat că înființarea unui parc național prin Hotărâre de Guvern necesită decizii emise de administrațiile locale. Această confirmare oficială subliniază faptul că procesul nu poate fi impus de la centru fără acordul primăriilor.
Reprezentantul Fundației Conservation Carpathia, Mihai Zotta, a încercat să calmeze temerile privind proprietatea, oferind garanții că toate terenurile achiziționate vor fi donate statului român după înființarea parcului. Totuși, proprietarii privați de pe versantul nordic au respins aceste explicații. Membrii Asociației „Munții Făgăraș”, care dețin 17.000 de hectare de pădure și 6.000 de hectare de pășune, au declarat că nu vor ceda terenurile, amintind de confiscările de proprietăți suferite în trecut.
În România, statutul de parc național implică un regim juridic strict de protecție a biodiversității și a peisajului, fiind reglementat prin legislația mediului. Procesul de declarare a unei noi arii protejate necesită o coordonare complexă între autoritățile centrale, precum Ministerul Mediului, și administrațiile teritoriale. Tensiunile dintre conservarea naturii și drepturile de proprietate ale comunităților locale reprezintă un punct de conflict frecvent în gestionarea resurselor naturale din țară.