Ministerul Dezvoltării pregătește un proiect legislativ prin care vizează încurajarea primăriilor să accepte comasarea voluntară a localităților. Inițiativa propune un set de stimulente financiare și administrative pentru unitățile care decid să se unească voluntar cu alte localități învecinate din același județ. Procedura poate fi aplicată atât comunelor, cât și orașelor sau municipiilor, cu excepția cazului specific al municipiului București, fără a impune un prag minim de populație.
Unul dintre principalele avantaje pentru cetățeni este reducerea cu 50% a impozitelor pe clădiri și terenuri intravilane, măsură care ar putea fi aplicată pe o perioadă de cinci ani. Pentru a nu afecta veniturile primăriilor, diferența dintre sumele colectate și cele deținute în mod normal va fi acoperită direct de la bugetul de stat. Această facilitate este gândită ca un argument esențial pentru locuitorii care trebuie să voteze prin referendum în vederea reorganizării.
Pe lângă reducerile fiscale, proiectul prevede și un sprijin financiar direct de minimum patru milioane de lei pentru fiecare localitate care intră în procesul de comasare. Aceste fonduri sunt destinate exclusiv investițiilor în infrastructura locală, acoperind proiecte precum rețelele de apă, canalizare și gaze, modernizarea drumurilor sau construcția de școli, grădinițe și dispensare. Suma de patru milioane de lei reprezintă un minim, oferind posibilitatea unor alocări mai mari în funcție de situație.
Documentul include și garanții specifice pentru comunitățile minorităților naționale, pentru a preveni pierderea drepturilor administrative. În prezent, drepturile lingvistice sunt garantate doar dacă minoritatea depășește pragul de 20% din populație, însă noul proiect propune menținerea acestor facilități chiar și dacă ponderea scade la 10% sau 15% în noua unitate. Această măsură vine ca răspuns la preocupările exprimate de UDMR privind riscurile reorganizării administrative pentru aceste grupuri.
Procesul de reorganizare va impune o perioadă de un an pentru restructurarea aparatului administrativ și organizarea noilor concursuri pentru ocuparea posturilor. Personalul actual nu are garanția păstrării automată a funcțiilor, numărul angajaților fiind stabilit în funcție de noua organigramă. Tot în acest interval de un an, se vor efectua transferul patrimoniului și actualizarea documentelor administrative, însă cetățenii nu vor fi obligați să își schimbe cărțile de identitate sau domiciliul.
Localitățile care își pierd statutul de comună vor rămâne pe hartă sub forma satelor, păstrându-și numele original. La fostul sediu al primăriei va funcționa un punct de lucru cu cel puțin un angajat pentru plata taxelor și eliberarea documentelor. Reorganizarea administrativă în România este un subiect de dezbatere constantă, fiind necesară o digitalizare eficientă pentru ca noile structuri să funcționeze fără a deveni doar o formă administrativă fără fond.