Guvernul României pregătește o reorganizare profundă a structurii administrativ-teritoriale, vizând atât nivelul local, cât și cel județean. Proiectul propus de actuala administrație vizează reducerea numărului de primării și a instituțiilor deconcentrate, explorând mai multe scenarii de redesenare a hărții naționale. Discuțiile includ variante de la comasarea comunelor mici până la reducerea numărului de județe de la 41 la un număr mult mai mic, precum 8, 10 sau 15 unități.
Prima etapă a reformei se concentrează pe cele 429 de unități administrativ-teritoriale care au un efectiv de maximum 1.500 de locuitori. Ministerul Dezvoltării analizează praguri de populație de 1.500, 2.500, 3.000 sau chiar 5.000 de locuitori pentru a decide care localități trebuie comasate. Această etapă ar fi voluntară până la 1 martie 2027, oferind stimulente fiscale și acces prioritar la investiții, însă după această dată, comasarea ar putea deveni obligatorie pentru a pregăti alegerile locale din 2028.
La nivelul județean, scenariile sunt mult mai complexe și implică o schimbare radicală a arhitecturii statului. Vicepremierul Marian Neacșu a confirmat că toate variantele sunt pe masă, inclusiv transformarea celor opt regiuni de dezvoltare existente în regiuni administrative propriu-zise. Există propuneri de a crea județe mult mai mari, cu aproximativ un milion de locuitori fiecare, ceea ce ar reduce numărul total de județe la doar 8 sau 10 unități teritoriale, bazate pe structura actuală a regiunilor de dezvoltare.
Pentru a evalua viabilitatea acestor schimbări, europarlamentarul Dragoș Benea propune utilizarea unei „matrice a sustenabilității administrative”. Această metodă ar analiza șase criterii esențiale: populația și evoluția demografică, sustenabilitatea economică, capacitatea administrativă, conectivitatea, accesul la serviciile publice și infrastructura locală, precum apa sau gazele. Datele prezentate de Benea subliniază o problemă majoră, indicând faptul că 55% dintre orașele din România nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori.
Pe lângă reorganizarea teritorială, se pune accent pe necesitatea unei reforme instituționale care să reducă numărul uriaș de instituții deconcentrate. Florin Jianu, președintele IMM România, a subliniat că nu este sustenabil să existe aproape 1.400 de instituții deconcentrate în teritoriu, oferind ca exemplu necesitatea unificării direcțiilor de la ministere precum cel al Agriculturii sau cel al Muncii. Reforma ar putea include și reclasificarea unor orașe care nu mai dețin baza economică necesară pentru statutul actual, transformându-le în comune.
Administrația publică din România este în prezent structurată în 41 de județe și municipiul București, o organizare care a fost menținută de decenii. Această structură este utilizată pentru gestionarea fondurilor europene prin intermediul celor opt regiuni de dezvoltare: București-Ilfov, Sud-Muntenia, Sud-Est, Nord-Est, Nord-Vest, Centru, Vest și Sud-Vest Oltenia. Reforma propusă ar putea utiliza aceste regiuni ca bază pentru o nouă arhitectură administrativă, evitând astfel crearea unei hărți de la zero.