Sari la conținut
Ultima oră Cristian Păun ironizează tratamentul diferit aplicat liderilor USR față de Marian Neacșu
Cuvântul Liber
Administrație

Digitalizarea ca scut împotriva corupției: Lecția Ucrainei pentru România

Valeria Ionan explică modul în care infrastructura digitală a Ucrainei a rezistat războiului și ce ar trebui să facă statul român.

3 min citire
Digitalizarea ca scut împotriva corupției: Lecția Ucrainei pentru România
Foto: G4Media

Digitalizarea poate reduce corupția și genera economii masive pentru bugetul de stat, procesul putând fi implementat în doar câteva luni dacă există voință politică. Această perspectivă a oferit Valeria Ionan, fostă ministră adjunctă a Transformării Digitale a Ucrainei între 2019 și 2025, în cadrul evenimentului Digital Governance Summit 2026 organizat la București. Ea subliniază că România nu are nevoie de o simplă aplicație nouă, ci de o viziune clară pe termen lung.

Platforma ucraineană Diia, numită „statul într-o aplicație”, a fost dezvoltată încă din 2019, înainte de declanșarea invaziei ruse pe scară largă. Această infrastructură preexistentă a permis lansarea unor servicii critice în doar câteva zile sau luni, în perioade de criză extremă. Autoritățile au putut procesa rapid cereri de despăgubire pentru locuințe distruse, acordarea de ajutoare pentru persoane strămutate sau înființarea de afaceri, transformând tehnologia într-un instrument de reziliență socială.

Impactul economic al acestui ecosistem este semnificativ, generând anual economii de miliarde de grivne pentru bugetul de stat ucrainean. Valeria Ionan menționează că transformarea digitală prin Diia combate direct corupția și eficientizează cheltuielile publice. Pentru a asigura securitatea, aplicația folosește modelul „date în tranzit”, ceea ce înseamnă că nu stochează date cu caracter personal, ci accesează registrele de stat protejate doar la cererea utilizatorului.

Pentru a evita blocajele birocratice, Valeria Ionan propune conceptul de stat agentic, unde procesele sunt automatizate prin inteligență artificială. Acest model necesită o structură descentralizată, în care fiecare minister să aibă specialiști dedicați, precum Chief AI Officer sau Chief Digital Transformation Officer. Deși utilizarea IA implică riscuri precum atacurile cibernetice sau scurgerile de date, acestea trebuie gestionate pentru a permite creșterea prosperității și a eficienței guvernamentale.

În ceea ce privește alfabetizarea digitală, Ucraina utilizează platforma Diia.Education pentru a oferi cursuri gratuite cetățenilor. Pentru persoanele în vârstă, care pot avea dificultăți de acces la tehnologie, a fost creat un program special prin intermediul Asociației Bibliotecilor din Ucraina. Bibliotecarii sunt instruiți să faciliteze primul contact al cetățenilor cu dispozitivele electronice și cu serviciile digitale, reducând astfel decalajul tehnologic dintre generații.

Implementarea unor sisteme digitale integrate necesită o coordonare centrală, dar o execuție distribuită în cadrul instituțiilor. În România, provocarea principală rămâne interoperabilitatea bazelor de date dintre agențiile guvernamentale, care în prezent nu comunică eficient între ele. O tranziție reușită către un stat digital depinde de capacitatea administrației de a trece de la gestionarea manuală a datelor la automatizarea proceselor prin tehnologii avansate și securitate cibernetică robustă.

Surse

Sursa: G4Media

Tot în Administrație