Sari la conținut
Ultima oră Traian Băsescu contestă existența raportului despre anularea alegerilor din 2024 și cere o anchetă
Cuvântul Liber
Administrație

Criza autonomiei financiare în Cluj: doar 14% din bugetul primăriilor provine din taxe locale

Raportul Camerei de Conturi Cluj avertizează că administrațiile locale sunt tot mai dependente de transferurile de la bugetul de stat.

3 min citire
Criza autonomiei financiare în Cluj: doar 14% din bugetul primăriilor provine din taxe locale
Foto: G4Media

Administrațiile locale din județul Cluj se confruntă cu o scădere alarmantă a autonomiei financiare, raportul Camerei de Conturi Cluj dezvăluind că doar 14,3% din veniturile totale provin din taxe și impozite proprii. Această cifră reprezintă cel mai scăzut nivel de colectare locală din ultimul deceniu, semnalând o dependență critică de resursele de la nivel central. Auditorii avertizează că veniturile proprii sunt insuficiente chiar și pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare ale primăriilor.

Analiza execuției bugetelor locale pentru anul 2024, care vizează comune, orașe, municipii și județul Cluj, arată un total de 6,12 miliarde de lei încasate. Din această sumă masivă, doar 873 de milioane de lei au fost generate prin impozite, taxe, contribuții și alte venituri proprii. În contrast, restul banilor provin din transferuri externe, ceea ce pune sub semnul întrebării capacitatea de auto-sustenabilitate a acestor instituții de administrație locală.

Sursele de finanțare externe domină bugetele locale, cu peste două miliarde de lei provenind din cote și sume defalcate din impozitul pe venit. Un alt flux major de bani este reprezentat de sumele defalcate din TVA, care alcătuiesc 919 milioane de lei. De asemenea, administrațiile locale au beneficiat de 2,015 miliarde de lei sub formă de subvenții de la alte niveluri ale administrației publice și 267,5 milioane de lei de la Uniunea Europeană sau alți donatori.

Deși veniturile totale ale bugetelor locale au crescut cu 40,5% în 2024, adică o majorare de 1,76 miliarde de lei, această evoluție nu reflectă o performanță de colectare. Dimpotrivă, categoria veniturilor din impozite și taxe locale a scăzut cu 3,85%, respectiv 34,9 milioane de lei. Creșterea globală a fost susținută aproape exclusiv de subvențiile de la alte niveluri ale administrației publice, care au înregistrat o explozie de 753,7%, adică o creștere de 1,779 miliarde de lei.

Camera de Conturi identifică mai multe cauze pentru această scădere bruscă a ponderei veniturilor proprii, care a coborât de la 20,8% în 2023 la 14,3% în 2024. Printre factorii menționați se numără lipsa unor strategii de diversificare a veniturilor și gradul scăzut de colectare a impozitelor. De asemenea, auditorii semnalează existența unor baze de date incomplete sau incorecte privind proprietățile și absența unor politici menite să stimuleze dezvoltarea economiei locale.

Sistemul de finanțare a administrațiilor teritoriale din România se bazează pe un model de transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale, prin mecanisme precum cote din impozitul pe venit și sume defalcate din TVA. Această structură este reglementată prin legislația financiară publică, însă raportul de la Cluj evidențiază o fragilitate în execuția acestor mecanisme la nivel local.

Surse

Sursa: G4Media

Tot în Administrație